Jocurile din copilărie de-a doctorul şi pacientul se transformă adesea în realitatea adulţilor din meseriile pe care le practică.
Aşa s-a întâmplat şi în cazul dr. Georgiana Tane, medic primar pediatrie în cadrul Hyperclinicii MedLife Berceni, care încă de la 4 ani ştia că se va face medic. De mai mult de două decenii îşi face jobul cu multă pasiune şi are parte de aprecieri din partea copiilor.
Dr. Georgiana Tane îşi aduce aminte că părinţii şi bunica au încurajat-o să îmbrace halatul alb. „Mereu stăteam şi mă uitam la magazinele de tehnică medicală şi îmi doream un stetoscop adevărat. Bunica, draga de ea, mi-a luat când aveam vreo şapte-opt ani un stetoscop mic, de pediatru”, a povestit medicul. Primul stetoscop, primit de la bunica sa, avea să-l folosească mai târziu în consulturile pacienţilor reali: „Cu el am consultat până la final de facultate. A funcţionat ani buni, de la şapte până la 24 de ani, şi a fost muncit pe toate păpuşile mele, pe mama, bunica şi pe adulţi”, a precizat dr. Georgiana Tane.
Alegerea pediatriei şi satisfacţiile acestei specialităţi
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie
În perioada adolescenţei, dr. Georgiana Tane a urmat cursurile Liceului Sanitar, iar apoi a făcut Facultatea de Medicină şi a aprofundat astfel studiile în domeniul de care a fost atrasă încă din copilărie: „Ideea de pediatrie a apărut după terminarea liceului, perioadă în care am lucrat ca asistent medical la un leagăn de copii distrofici. Am cochetat puţin în facultate cu cardiologia pentru că acolo, în Oradea, unde am studiat eu, era o doamnă doctor foarte drăguţă şi mi-au plăcut atitudinea şi prestanţa acesteia. Am zis că mă voi face cardiolog, însă nu m-a ţinut mult acest gând şi, în anul V de facultate, tot la pediatrie am ajuns”, a spus dr. Georgiana Tane, care acum nu se vede făcând altceva.
Deşi nu este o specialitate uşoară, mai ales că pediatrii au de lucrat şi cu cei mici, dar şi cu părinţii acestora, pediatria oferă satisfacţii imense celor care o fac din pasiune: „Este o specialitate frumoasă când vezi că părinţii vin speriaţi şi pleacă liniştiţi. Copiii sunt minunaţi la orice vârstă. N-am dus niciodată lipsa îmbrăţişărilor. Aceştia, de fiecare dată când pleacă din cabinet, mă îmbrăţişează”, a spus pediatrul.
Micuţii care intră la consult , de cele mai multe ori după discuţia cu dr. Tane ies zâmbind. Şi chiar dacă nu are jucării în clinică, le oferă celor mici alte mici bucurii: diplome, abţibilduri, creioane colorate şi multe vorbe bune, de încurajare, care îi înveselesc pe micuţii pacienţi.
Împrietenirea copilului cu pediatrul este absolut necesară
Mai mult de jumătate dintre pacienţii pe care îi are doctoriţa Georgiana Tane i-a luat în grijă de când s-au născut. „În ultima vreme am foarte, foarte mulţi copii. Mulţi nou-născuţi. Pacienţii se aduc unii pe alţii. Primesc aprecieri chiar si din partea părinţilor, aceştia spunându-mi : «v-aţi ocupat de primul nostru copil şi acum vi-l dăm în grijă şi pe al doilea». Este minunată situaţia aceasta. Mi-am fidelizat cumva pacienţii şi am creat o relaţie de prietenie cu aceştia”, a precizat dr. Georgiana Tane.
Medicul pediatru a lucrat la UPU din cadrul Spitalului „Matei Balş” din Capitală, dar si o lunga perioada de timp in MedLife, unde a reuşit să-şi construiască o relaţie cu pacienţii aşa cum şi-a dorit. Astăzi are parte de numeroase satisfacţii: „Să fii un medic bun înseamnă să simţi pacientul, să-i simţi nevoile, să-i simţi neliniştile şi să faci în aşa fel încât să fie bine şi copilul şi părintele. Experienţa de spital mi-a folosit foarte mult. Din punctul meu de vedere, pentru un medic tânăr care nu a lucrat o perioadă într-un spital de stat, unde este multă cazuistică, este extrem de dificil. O spun din propria experienţă, deoarece pe mine m-a ajutat foarte mult munca în spital, unde m-am confruntat cu numeroase provocări si, mai mult decât atât, le-am depăşit cu succes. În meseria mea, eu sunt de părere că şi intuiţia joacă un rol foarte important, deoarece, spre deosebire de alte specialităţi medicale, aici comunicarea cu pacientul este mai grea, copilul mic neştiind să-şi descrie simptomele”, a afirmat pediatrul.
„Ca medic cu o experienţă de peste 20 de ani, m-am confruntat cu foarte multe provocări şi sunt mândră că am reuşit să le fac faţă. Nu este aşa uşoară precum pare specialitatea de pediatru, întrucât pentru majoritatea pacienţilor, fiind foarte mici, intuiţia şi experienţa joacă un rol foarte important. Îmi aduc aminte şi acum de o fetiţă de 3 ani, pe care am descoperit-o cu boală celiaca, părinţii umblând de mult timp prin diverse spitale şi ajungând la mine cu un dosar întreg de investigaţii în care nimeni nu reuşise să-i pună un diagnostic. Intuiţia mea a fost de boală celiaca, având în vedere că fetiţa nu avea o dezvoltare staturo-ponderală corespunzătoare vârstei, dar până să ajungă la mine, nu se gândise nimeni la acest lucru. În urma noilor investigaţii, acest aspect s-a confirmat. M-a impresionat când mămica, cu lacrimi în ochi, mi-a spus că tânăra s-a născut a două oară şi eu sunt îngerul sau păzitor. Este impresionant şi în aceeaşi măsură emoţionant să primeşti mesaje de mulţumire şi apreciere, după ani de zile. Acest fapt mă motivează să-mi iubesc şi mai mult micii pacienţi şi să le dedic întreaga mea viaţă. Din pasiune pentru pediatrie sunt într-o continuă formare profesională, particip la cursuri, congrese şi noi specializări. Acum 2 ani, mi-am luat şi competenţa de ultrasonografie generală, tot în ideea de a mă ajuta să pun cât mai repede un diagnostic, fără că micul pacient să piardă timp preţios. Pentru mine nu există un program de lucru standard, telefonul meu este deschis mereu pentru ei. Medicina se face cu suflet şi empatie, iar copiii simt asta...”, spune doctorul.
Împrietenirea copilului cu pediatrul este absolut necesară, dar se poate face pe parcurs, după cum a constatat dr. Georgiana Tane din vasta sa experienţă: „Trebuie să existe o chimie între copil şi medic. Ei sunt principalii care ne vor şi ne acceptă, iar pe urmă se leagă o relaţie de prietenie medic-pacient. O vad din numărul mare de copii care încearcă să ajungă la mine, dar, din păcate, timpul fizic nu permite să-i vad chiar pe toţi.”
Virozele la copii sunt tot timpul anului
Pediatria este o specialitate foarte dificilă, deoarece in primul an de viaţă, spre exemplu, copiii nu pot spune ce îi supără, astfel că medicii sunt nevoiţi să se bazeze pe informaţiile furnizate de către părinţii lor sau exclusiv pe observaţie şi analize.
„Te bazezi pe ceea ce îţi spune părintele, pe examenul clinic (care uneori nu este atât de ofertant) pe experienţă şi pe intuiţie”.
În România, printre afecţiunile cel mai frecvent observate de medicii pediatri la cabinete pe tot parcursul anului se numără virozele de toate felurile: respiratorii, eruptive, digestive etc.: „Înainte era o sezonalitate. Iarna gripă, ulterior, în timpul primăverii, începeau streptococii cu scarlatine, iar vara enterocolitele cu deshidratări. Acum nu prea mai este sezonalitate, pentru că nici vremea nu ne mai ajută. Şi, practic, virozele sunt tot timpul anului”, a atras atenţia dr. Georgiana Tane
În SUA, în 2010, au fost înregistrate 132 de milioane de vizite la medicii pediatri. Jumătate dintre acestea au fost făcute de copii cu vârste sub 5 ani. Motivul principal al vizitelor a fost apariţia unei noi probleme de sănătate în 45% dintre cazuri, pentru îngrijire preventivă – 41%, de rutină — 9% şi pentru o problemă cronică – 4%. În topul diagnosticelor s-au clasat: otita medie şi infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare.
„Şi dacă o viroză poate să ţină între 7-10 zile, tusea care rămâne după ea se poate întinde până la 3 săptămâni - o lună. Şi această tuse persistentă de multe ori îi sperie şi pe părinţi, care vin cu copiii de mai multe ori la medic. Fiecare copil reacţionează în felul lui. Este adevărat că virozele sunt mai frecvente la copiii de vârstă mică şi în primii ani de colectivitate.”, a spus medicul.
Vizitele la pediatru mai dese în primii ani de viaţă
În primul an de viaţă, pediatrul ar trebui să vadă copilul lunar, pentru a-l măsura, cântări, a observa cum se diversifică hrana, cum mănâncă şi se dezvoltă cel mic. „După vârsta de un an, doar la nevoie, dar eu le zic părinţilor sa vina la o evaluare la 2-3 luni . Mă bucur să îi văd în deplină stare de sănătate, doar pentru controlul de rutină, pentru că, dacă vin exclusiv atunci când sunt bolnavi şi poate este nevoie de un tratament oarecum dureros (injecţii), asociază medicul cu ceva neplăcut. Dar aşa, când vin pentru controlul de rutină, ne împrietenim, mai povestim, etc. Iar când sunt la şcoală, ar trebui măcar o dată la şase luni să vină la pediatru”, a reiterat dr. Tane.
„Chiar stăteam într-o zi şi mă gândeam câţi copii mi-au trecut prin mână… Pe unii nici nu îi mai recunosc pe stradă, fiindcă au crescut şi ei se schimbă foarte mult. Dar aceştia mă recunosc şi mă bucură că îşi amintesc de mine. Pediatrul este un prieten de nădejde, care, alături de părinte, participă la creşterea şi dezvoltarea copilului pana la vârsta de 18 ani”, a subliniat dr. Georgiana Tane.
***
Surse:
https://www.cdc.gov/nchs/data/ahcd/namcs_2010_factsheet_pediatrics.pdf
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
