Camera Deputaţilor a adoptat, decizional proiectul care aprobă OUG 60/2023 care prevede instituirea unei derogări de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea 500/2002, în sensul autorizării Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în calitate de autoritate contractantă potrivit Acordului privind achiziţia publică în comun pentru RINA (Reference Implementation for a National Application - Sistem de Referinţă pentru Implementarea Aplicaţiei Naţionale), să asigure din bugetul propriu fondurile necesare plăţii anuale a contribuţiei aferente derulării acestui Acord. Legea merge la promulgare.
Conform Acordului privind achiziţia publică în comun pentru Predarea RINA, bugetul total pentru derularea contractului de achiziţie este de 9.375.000 euro pentru 3 ani. Din totalul de 3.125.000 Euro pentru primul an, România trebuie să plătească o cotă parte de 100.000 Euro, calculată pe criteriul contribuţiei fiecărui stat membru la PIB al UE, numărul de instalări ale RINA şi numărul de instituţii utilizatoare (tenants), arată arată nota de fundamentare a OUG 60/2023.
În calitate de beneficiari ai Acordului privind achiziţia publică în comun pentru Predarea RINA, CNPP, CNAS, ANOFM şi ANPIS vor transfera către bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în termen de 3 luni de la efectuarea plăţii de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cota parte aferentă din suma calculată conform prevederilor Acordului privind achiziţia publică în comun pentru Predarea RINA. Pentru primul an, obligaţia de plată către bugetul MMSS va fi suportată, în mod egal, de către CNPP, CNAS, ANOFM şi ANPIS, în cuantum de câte 25.000 Euro. Pentru anii 2 şi 3 obligaţia de plată a CNPP, CNAS, ANOFM şi ANPIS către bugetul MMSS se va calcula utilizând aceeaşi formulă de calcul cuprinsă în Acordul privind achiziţia publică în comun pentru Predarea RINA pentru fiecare instituţie.
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie
„În baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, România are obligaţia asigurării prelucrării electronice a datelor necesare pentru aplicarea prevederilor celor două regulamente în domeniul coordonării securităţii sociale”, mai spune sursa menţionată.
Potrivit sursei citate, schimbul, accesarea şi prelucrarea datelor necesare pentru aplicarea regulamentelor menţionate este realizată prin intermediul sistemului electronic de schimb de informaţii de securitate socială EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information).
„Sistemul EESSI este o infrastructură comunitară din domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor care constă în principal, în dezvoltarea unui sistem informatic ce conectează administraţiile statelor membre responsabile de securitate socială, în vederea trecerii de la schimburile de informaţii pe suport de hârtie la schimburile electronice de date. Acest proiect este dezvoltat şi implementat de către Comisia Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr 883/2004 şi a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004. Prin art. 78 al Regulamentului CE 883/2004 – Prelucrarea electronică a datelor se prevede că fiecare stat membru răspunde de gestionarea părţii ce îi revine în serviciile de prelucrare electronică a datelor, cu respectarea dispoziţiilor comunitare privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea şi libera circulaţie a datelor cu caracter personal”, mai indică nota de fundamentare a OUG 60/2023.
Prin intermediul EESSI, peste 10.000 de instituţii competente din 32 de state schimbă date şi informaţii folosind în acest scop un proces de administrare a activităţii în domeniul securităţii sociale, standardizat la nivelul UE.
În România, instituţiile care utilizează EESSI sunt: Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). CNPP, ANOFM, ANPIS şi CNAS au fost desemnate puncte de acces EESSI la nivel naţional, iar formularele şi fluxurile specifice ANAF se derulează prin intermediul punctului de acces de la CNPP. CNPP, ANOFM şi ANPIS sunt organisme de legătură în subordinea, respectiv sub autoritatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) – care este autoritate competentă pentru domeniile gestionate de cele 3 instituţii.
CNAS este organism de legătură pentru sectoarele prestaţii de boală şi prestaţii de maternitate şi de paternitate asimilate, autoritate competentă pentru aceste domenii fiind Ministerul Sănătăţii (MS).
RINA este aplicaţia care a fost elaborată la nivelul Comisiei Europene, care asigură comunicarea cu punctul de acces şi care, prin utilizarea interfeţelor specifice, poate fi integrată cu aplicaţiile naţionale sectoriale.
Prin semnarea Acordului privind achiziţia publică în comun pentru preluarea RINA, 24 state membre, inclusiv România, au ales scenariul centralizat. Cele patru nstituţii din România care sunt puncte de acces pentru EESSI: CNPP, ANOFM, ANPIS şi CNAS şi-au exprimat acordul cu privire la aderarea la scenariul centralizat şi semnarea contractului de asociere pentru o perioadă de 3 ani.
Pe 18 septembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei a fost decizional. Astfel legea merge la promulgare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
