Deputaţii au adoptat, decizional, un proiect care vizează eficientizarea procesului de protejare a monumentelor istorice prin introducerea posibilităţii de notificare publică a deciziilor de clasare de urgenţă. Ministra Culturii Raluca Turcan a afirmat, pentru News.ro, că „Graţie acestor modificări legislative, susţinem în anul 2024, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, cu suma de 446,2 milioane lei”. Legea merge la promulgare.
UPDATE - „Astăzi, am mai făcut un pas important pentru protejarea patrimoniului nostru naţional. Camera Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, propunerea mea de îmbunătăţire a legislaţiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice. Graţie acestor modificări legislative, susţinem în anul 2024, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, cu suma de 446,2 milioane lei, finanţarea sesiunilor de selecţie de proiecte pentru: Subprogramele acţiuni tematice »Case memoriale», «Gări», «Muzee în are liber» - monumente de arhitectură vernaculară şi ssubprogramele «Restaurare» şi «Edificii de cult»”, a declarat Raluca Turcan, marţi pentru News.ro.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.422/2001.
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie
Este propusăşi o extindere a surselor de finanţare pentru Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a diversifica portofoliul de investiţii care pot fi realizate.
„În cazul în care un imobil nu are un proprietar cunoscut, comunicarea deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de urgenţă se consideră realizată prin afişarea acesteia la sediul prmăriei şi al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză, precum şi pe paginile de internet ale acestora. În acest caz, regimul juridic de monument istoric se aplică începând de la data afişării deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de clasare de urgenţă, potrivit dispoziţiilor prezentei legi”, arată proiectul de lege.
De asemenea, „toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente ori de amplasare a echipamentelor sau a infrastructurii fizice destinate susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice, care se încadrează ca microlucrări, lucrări standard sau lucrări de mică amploare, aşa cum sunt acestea prevăzute în legislaţia privind facilitarea dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului, se fac cu personal de specialitate atestat, sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, în condiţiile legii”.
Totodată, elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare şi dirigentarea lucrărilor este efectuată numai de personal de specialitate atestat de către Ministerul Culturii, cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii.”
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este formată din 21 de membri, personalităţi, profesionişti în domeniul protejării monumentelor istorice, numiţi prin ordin al ministrului culturii pentru un mandat de 2 ani, mai prevede propunerea legislativă.
Funcţia de secretar al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi funcţiile de secretari ai secţiunilor de specialitate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sunt îndeplinite de specialişti din cadrul compartimentului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice a Ministerului Culturii, mai arată sursa citată.
„Comisia pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil este compusă din 9 membri, dintre care doi funcţionari publici din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii. Membrii Comisiei, cu excepţia funcţionarilor publici, sunt profesionişti atestaţi de Ministerul Culturii în domeniile protejării monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic”, conform proiectului.
Fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice pot fi suplimentate prin fonduri alocate de la bugetul de stat, în vederea organizării sesiunilor de finanţare a proiectelor multianuale ce vor fi cuprinse într-un program distinct, anexă la bugetul Ministerului Culturii, conform legii.
Pe 11 martie, Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaţilor a fost decizional. Astfel, legea merge la promulgare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
