Copiii ucraineni reuniţi într-un forum special organizat de Salvaţi Copiii România solicită cursuri de limba română, o mai bună integrare în şcoli, măsuri reale anti-bullying, cantine şcolare şi acces la servicii medicale şi servicii de sprijin psiho-emoţional. Totodată, dintr-o anchetă realizată de organizaţie în rândul copiiilor ucraineni reiese că aproape o treime dintre aceştia s-au simţit uneori sau tot timpul nefericiţi, iar peste jumătate au periodic stări de nelinişte.
Rezultatele unei anchete derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul copiilor ucraineni, cu vârsta între 10 şi 17 ani, arată că aproximativ o treime dintre ei afirmă că s-au simţit uneori sau tot timpul nefericiţi, în vreme ce peste jumătate dintre ei au resimţit cu periodicitate stări de nelinişte. Dintre aceştia, 23% au apelat la servicii de psihoterapie sau consiliere individuală, 8% au avut nevoie de şedinţe cu medicul psihiatru şi tot pentru 8% a fost nevoie de vizite la centre de zi pentru îngrijirea sănătăţii mintale.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei Salvaţi Copiii România, în ceea ce priveşte integrarea educaţională, se constată o nevoie a structurării informaţiilor despre modul de funcţionare a sistemului de învăţământ românesc, procedura de înscriere, de notare, serviciile de sprijin şi beneficiile care pot fi accesate (de ex. bursă, psiholog) şi diseminarea informaţiilor într-un mod accesibil, adaptat pentru înţelesul copiilor (de ex. flyere, informare prin reţelele sociale ale inspectoratelor/ministerului educaţiei, platformă/aplicaţie online). Deşi există anumite informaţii pe site-urile Inspectoratelor sau Ministerului, acestea nu sunt suficient de detaliate sau clare. De asemenea, există dificultăţi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a metodologiei de înscriere sau echivalare a studiilor la nivelul şcolilor.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Copiii, reuniţi în cadrul Young Voices of Ukraine – Children’s Participation Forum, au formulat o serie de recomandări, pe care le-au prezentat autorităţilor din România:
Acces la educaţie
1. Crearea de centre de consiliere la nivelul judeţelor unde refugiaţii pot primi informaţii, asistenţă şi resurse educaţionale, inclusiv în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale şi internaţionale care pot oferi sprijin.
2. Organizarea de către Inspectoratele Şcolare Judeţene a unor cursuri de limba română, inclusiv online, care să fie adaptate curriculumului şcolar, susţinute de un profesor vorbitor de limba ucraineană şi română, în cadrul şcolilor frecventate de copii şi crearea de către Ministerul Educaţiei a unei platforme/aplicaţii online cu materiale educaţionale în limba română şi ucraineană.
3. Clarificarea statutului de audient, a modului de asigurare a participării copiilor audienţi la actul educaţional, formarea cadrelor didactice şi monitorizarea procesului de integrare şcolară.
4. Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii refugiaţi şi îmbunătăţirea actului de predare. Profesorii ar trebui să fie mai orientaţi spre diversitate/multiculturalitate, mai deschişi către refugiaţi, care nu sunt la acelaşi nivel cu copiii români.
5. Facilitarea de către inspectoratul şcolar/unităţile de învăţământ a accesului la educaţie prin asigurarea prezenţei unui cadru didactic de sprijin în clasele cu elevi ucraineni şi/sau a unui coleg de sprijin/mediator cultural (Peer mentoring), care să ofere ajutor la înţelegerea temelor.
6. Suport material pentru accesarea sistemului de învăţământ prin oferirea de rechizite şi manuale.
7. Organizarea la nivelul unităţilor de învăţământ de activităţi recreative şi extra-şcolare (dansuri, sporturi, ateliere, cluburi etc.) împreună cu elevii români de aceeaşi categorie de vârstă.
8. Măsuri reale anti-bullying prin instalarea camerelor de filmat în clase, înfiinţarea unor grupuri de suport, monitorizarea aplicării normelor metodologice, supravegherea constantă a copiilor de către un adult, implementarea unor politici clare împotriva discriminării în şcoli şi formarea continuă a cadrelor didactice şi a personalului administrativ şi auxiliar de către Ministerul Educaţiei/ primării/ şcoli.
9. Sporirea finanţării şcolilor pentru dotarea cu mobilier corespunzător şi crearea unui mediu confortabil şi prietenos (spaţii de relaxare şi socializare, organizarea activităţilor extraşcolare de petrecere a timpului liber şi sportive) – Ministerul Educaţiei/ primăriile/ Inspectoratele Şcolare/ şcolile.
10. Asigurarea în toate unităţile de învăţământ a accesului gratuit la cantine şcolare, fie în incinta şcolilor, fie în proximitatea acestora, astfel încât copiii să aibă acces la o masă caldă diversificată, iar meniul să fie gândit de un specialist în nutriţie. Calitatea produselor ar trebui verificată constant, iar contractele cu firmele care nu ar respecta standardele să fie reziliate.
11. Dotarea cabinetelor medicale în toate unităţile de învăţământ cu materiale sanitare şi medicamente de maximă necesitate, inclusiv existenţa truselor de prim ajutor în fiecare clasă. De asemenea, ar trebui să existe persoane formate pentru acordarea de prim-ajutor.
12. Asigurarea transportului spre şcoală pentru toţi copiii în condiţii de siguranţă, indiferent de calitatea de elev sau audient.
13. Încurajarea universităţilor de a organiza activităţi de consiliere şi evaluare, informare de tip INFO-Point, programe introductive de tipul porţilor deschise care să fie accesibile din punct de vedere al limbii inclusiv pentru studenţii străini, activităţi non-formale şi de integrare în comunitatea universitară din România.
14. Locuri finanţate de bugetul de stat pentru persoanele strămutate din Ucraina care doresc să urmeze o universitate în România.
Starea de bine
1. Suplimentarea consilierilor şi psihologilor şcolari în vederea asigurării în fiecare unitate de învăţământ a serviciilor de consiliere psihologică individuală, precum şi formarea de grupuri de sprijin.
2. Derularea de campanii de sensibilizare de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie privind nevoile şi drepturile copiilor refugiaţi pentru promovarea toleranţei şi respectului faţă de refugiaţi în rândul comunităţii gazdă. Monitorizarea stării familiilor de către Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor din fiecare judeţ.
3. Îmbunătăţirea accesului la servicii medicale.
4. Asigurarea de activităţi sportive, artistice şi recreative în cadrul unor centre comunitare judeţene, de către primării, pentru a permite accesul gratuit pentru fiecare copil. Implicarea copiilor ucraineni în activităţi realizate în comun cu copiii români, pe aceleaşi categorii de vârstă, precum: jocuri de societate, excursii, schimburi culturale.
”Copiii ucraineni care s-au refugiat din calea războiului în România au o mare nevoie de integrare socială şi educaţională. De aceea, ei vor mai multe activităţi extra-şcolare împreună cu elevii români, pentru că acestea întăresc toleranţa şi încrederea reciproce”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
Principalele date statistice din ancheta Salvaţi Copiii România:
- 10% dintre copiii ucraineni au menţionat că s-au simţit nefericiţi în majoritatea timpului, 28% uneori, 42% rareori, 20% niciodată;
- 15% dintre copii au menţionat că s-au simţit neliniştiţi în majoritatea timpului, 42% uneori, 38% rareori, 6% niciodată;
- 13% dintre copii au menţionat că s-au simţit singuri în majoritatea timpului, 37% uneori, 35% rareori, 15% niciodată;
- 12% dintre copii au menţionat că le-a fost frică în majoritatea timpului, 38% uneori, 41% rareori, 9% niciodată;
- 16% dintre copii au menţionat că s-au simţit anxioşi în majoritatea timpului, 38% uneori, 36% rareori, 10% niciodată.
Accesul la servicii de sprijin socio-emoţional şi de sănătate mintală
- 57,94% dintre copii nu aveau informaţii despre existenţa unor grupuri de suport pentru adolescenţi;
- 82,24% dintre copii nu aveau informaţii despre accesarea serviciilor de psihiatrie;
- 48,13% dintre copii nu aveau informaţii despre accesarea serviciilor oferite de medicii de familie;
- 76,17% dintre copii nu aveau informaţii despre existenţa unor centre de zi pentru îngrijirea sănătăţii mintale;
- doar 23,83% dintre copii au menţionat că au informaţii despre linii telefonice de sprijin şi consiliere pentru copii;
- 23% au apelat la servicii de psihoterapie sau consiliere individuală;
- 20% au participat la şedinţe cu consilierul şcolar;
- 26% au fost incluşi în programe de psihoeducaţie si conştientizare;
- 7% au apelat la linii telefonice şi consiliere;
- 8% au apelat la centre de zi pentru îngrijirea sănătăţii mentale;
- 25% au fost incluşi în grupuri de suport pentru adolescenţi;
- 8% au avut nevoie de vizite la medicul psihiatru.
Unde au accesat serviciile
- 43% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziţie de către organizaţii neguvernamentale;
- 13% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziţie de către instituţii ale statului;
- 12% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziţie de către cabinete individuale de psihologie;
- 27% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziţie de către şcoală.
Principalele bariere care îi împiedică să acceseze serviciile de sănătate mintală
- 28% au menţionat barierele lingvistice;
- 15% au menţionat costurile ridicate;
- 13% au menţionat lipsa banilor;
- 14% au menţionat lipsa informaţiilor;
- 14% nu au ştiut cum să ceara ajutor.
Datele au fost colectate din nouă oraşe: Baia Mare, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Năvodari, Suceava, Timişoara şi Tulcea.
Până în prezent, Salvaţi Copiii România a oferit sprijin pentru 363.599 de persoane, dintre care 183.136 de copii ucraineni şi 180.463 de adulţi. Salvaţi Copiii a acordat o atenţie deosebită furnizării de servicii directe copiilor, părinţilor şi adulţilor vulnerabili, dezvoltând intervenţii rapide pentru a răspunde situaţiei de urgenţă, dar şi nevoilor de integrare ale acestora, prin oferirea de suport material şi financiar, traducere şi consiliere informaţională, suport psiho-social, precum şi îndrumare şi consiliere pentru accesarea drepturilor şi serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învăţământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă şi, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoţională.
Un studiu realizat de Salvaţi Copiii (Speranţă şi rău. Experienţele copiilor în căutarea siguranţei în Europa) a relevat niveluri similare de nefericire (57%, fie foarte nefericiţi, fie ceva mai puţin fericiţi) în rândul copiilor ucraineni chestionaţi. Dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina care au răspuns la anchetă, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală. Un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la şcoală (5%), dar este mult mai probabil ca aceştia să frecventeze şcoala online (18% doar online, 11% frecventează şi fizic şi online).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
