Curtea de Apel din Paris a validat miercuri un mandat de arestare pe numele preşedintelui sirian Bashar al-Assad, acuzat de complicitate la crime împotriva umanităţii în atacurile chimice sângeroase din august 2013 imputate regimului, o decizie ”istorică” apreciază părţile civile, relatează AFP.
”Această hotărâre este istorică. Este pentru prima oară când o justiţie naţională recunoaşte că imunitatea personală a unui şef de stat în funcţie nu este absolută”, au declarat AFP avocatele părţilor civile, victimelor fizice şi ONG-urilor, Clémence Bectarte, Jeanne Sulzer şi Clémence Witt.
”Este vorba despre o victorie marcată de curajul şi perseverenţa victimelor franceze şi siriene ale atacurilor chimice din Siria, care deschide astfel calea unui posibil proces împotriva lui Bashar al-Assad în Franţa, ceea ce constituie un progres uriaş în lupta împotriva impunităţii”, au declarat ele după deliberări care au avut loc cu uşile închise.
Potrivit mai multor surse apropiate dosarului, acesta este primul mandat de arestare emis de către o jurisdicţie străină împotriva unui şef de stat în funcţie.
Camera de instrucţie a respins cererea Parchetului Naţional Antiterorist (PNAT), care solicita anularea mandatului pe motivul imunităţii personale a preşedinţilor în funcţie.
PNAT susţinea că ”în mod unanim se consideră, până în prezent”, că excepţiile imunităţii personale a şefilor de stat în funcţie sunt ”rezervate numai jurisdicţiilor internaţionale”, ca de exemplu Curtea Penală Internaţională (CPI), şi nu tribunalelor ţărilor străine.
”Fără să pună în discuţie existenţa unor elemente care demonstrează implicarea lui Basahar al-Assad în atacurile chimice comise în august 2013”, PNAT cerea ca ”această problemă să fie tranşată de către o jurisdicţie superioară”.
Avocaţii nu au primit imediat, în detaliu, argumentele Camerei de instrucţie.
PNAT poate să facă recurs în zilele următoare la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă jurisdicţie a ordinii judiciare franceze.
LANŢ DE COMANDĂ
Începând din 2021, sesizaţi printr-o plângere, judecătorii de instrucţie de la Secţia Crimelor împotriva Umanităţii de la Tribunalul Judiciar din Paris anchetau cu privire la lanţul de comandă care a condus la atacurile comise în noaptea de 4 spre 5 august 2013 la Adra şi Duma, soldate cu 450 de răniţi, şi de la 21 august 2013 în Ghouta Orientală, unde peste 1.000 de oameni, potrivit spionajului american, au fost uciţi cu gaz sarin.
investigaţiile au condus la emiterea, la jumătatea lui noiembrie, a patru mandate de arestare cu privire la presupusa planificare a acestor atacuri.
Aceste mandate îi vizează pe Bashar al-Assad, pe fratele său Maher, şeful de facto al celei de a 4-a Divizii, o unitate de elită a armatei siriene, şi doi generali, Ghassan Abbas şi Bassam al-Hassan.
PNAT a contestat mandatul care-l vizează pe şeful statului sirian, însă nu şi pe celelalte trei.
Un proces - inclusiv în absenţa lor - ar putea avea loc, în acest stadiu, în următorii ani, la Paris.
Investigaţiile - încredinţate Oficiului central de luptă împotriva crimelor împotriva umanităţii şi crimelor de război (OCLCH) - au la bază, între altele, fotografii, înregistrări video sau hărţi predate în parte de către civili, mărturii ale unor supravieţuitori şi transfugi din regimente militare.
Între părţile civile se află victime francezo-siriene, Centrul Sirian de Presă şi libertate de Exprimare (SCM), Open Society Justice Initiative, Syrian Archive şi Civil Rights Defenders.
La puţin timp după aceste atacuri, Siria a acceptat în 2013 să intre în Organizaţia Interzicerii Armelor Chimice (OIAC), însărcinată cu aplicarea dispoziţiilor Convenţiei interzicerii armamnrtului chimic, care a intrat în vigoare în 1997.
Însă OIAC a acuzat ulterior regimul lui Bashar al-Assad de folosirea armamentului chimic, acuzaţii respinse de către Damasc.
În aprilie 2021, Siria a fost privată de dreptul său de vot la OIAC, în urma unei anchete prin care a fost acuzată că se află la originea unor noi atacuri cu gaze toxice.
Războiul din Siria, declanşat în 2011 de reprimarea unor manifestaţii în favoarea democraţiei, s-a soldat cu o jumătate de milion de morţi, deplasare a milioane de oameni şi fragmentarea ţării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
