Procesul de certificare energetică reprezintă mult mai mult decât o simplă formalitate legală sau administrativă.
Este un instrument complex care poate ghida proprietarii şi administratorii de clădiri către decizii informate şi îmbunătăţiri concrete ale performanţei energetice.
În acest articol, vom vedea câteva dintre aspectele practice ale certificării energetice, de la procesul iniţial de evaluare până la implementarea măsurilor de eficientizare.
Etapele obţinerii certificatului energetic
Procesul de certificare energetică începe mult înainte ca auditorul să ajungă la faţa locului.
O evaluare de succes necesită o pregătire temeinică şi colectarea unui set complet de informaţii despre clădirea în cauză.
Proprietarii sau administratorii clădirii joacă un rol deosebit în această etapă, furnizând documentaţia tehnică necesară (o serie de acte ale imobilului, în copie) şi istoricul intervenţiilor asupra clădirii.
Aceste documente oferă auditorului energetic o primă imagine asupra caracteristicilor clădirii şi a potenţialelor zone problematice.
În plus, auditorul se va deplasa şi la faţa locului pentru a analiza imobilul.
Vizita la faţa locului reprezintă un moment al evaluării performanţei energetice.
În această etapă, auditorul energetic realizează o analiză detaliată a tuturor elementelor care influenţează performanţa energetică a clădirii.
Această analiză nu se limitează doar la observaţii vizuale, ci include şi măsurători specifice şi teste specializate.
În timpul inspecţiei, auditorul analizează anvelopa clădirii, identifică punctele slabe şi zonele cu pierderi semnificative de energie.
De asemenea, se evaluează starea şi eficienţa sistemelor tehnice, inclusiv instalaţiile de încălzire, răcire, ventilaţie şi preparare a apei calde.
Un alt act, diferit de certificatul energetic pe care auditorii energetici cu gradul profesional I îl pot emite este raportul de conformare NZEB (studiul NZEB).
Analiza şi interpretarea datelor colectate
După finalizarea inspecţiei în teren, urmează o etapă complexă de analiză şi prelucrare a datelor colectate.
Această etapă depăşeşte simpla introducere a valorilor în software-ul de calcul.
Auditorul energetic trebuie să coreleze informaţiile din mai multe surse pentru a crea o imagine completă şi precisă a performanţei energetice a clădirii.
Elaborarea recomandărilor personalizate
Una dintre cele mai valoroase componente ale certificatului energetic o reprezintă setul de recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice.
Spre deosebire de recomandările generice, un auditor experimentat va dezvolta soluţii personalizate, adaptate specificului clădirii şi nevoilor utilizatorilor săi.
Recomandările sunt structurate de obicei în trei categorii, în funcţie de complexitatea implementării şi costurile asociate:
Măsuri cu cost redus sau zero:
- Optimizarea programului de funcţionare a sistemelor tehnice;
- Ajustarea setărilor echipamentelor existente;
- Educarea utilizatorilor privind consumul responsabil de energie.
Măsuri cu cost mediu:
- Modernizarea sistemelor de control şi automatizare;
- Înlocuirea corpurilor de iluminat cu soluţii LED eficiente;
- Izolarea conductelor şi echipamentelor.
Măsuri cu cost ridicat:
- Reabilitarea termică completă a anvelopei clădirii;
- Modernizarea majoră a sistemelor de încălzire şi răcire;
- Implementarea sistemelor de energie regenerabilă.
Analiza economică şi prioritizarea investiţiilor
Pentru fiecare măsură recomandată, certificatul energetic include o analiză economică detaliată.
Aceasta nu se limitează doar la costul iniţial al investiţiei, ci ia în considerare întregul ciclu de viaţă al măsurilor propuse.
Sunt evaluate economiile anuale de energie, reducerea costurilor operaţionale şi perioada de recuperare a investiţiei.
De exemplu, în cazul unei clădiri de birouri, înlocuirea sistemului de iluminat tradiţional cu tehnologie LED poate necesita o investiţie iniţială semnificativă.
Cu toate acestea, analiza economică ar putea arăta că economia anuală de energie electrică, combinată cu reducerea costurilor de mentenanţă, poate duce la recuperarea investiţiei în timp relativ scurt.
Implementarea practică a măsurilor recomandate
Procesul de implementare a măsurilor de eficienţă energetică necesită o planificare atentă şi o abordare sistematică.
Experienţa practică arată că succesul implementării depinde în mare măsură de modul în care sunt gestionate următoarele aspecte:
- Planificarea detaliată: Este esenţială dezvoltarea unui plan de implementare care să ţină cont de interdependenţele dintre diferite măsuri. De exemplu, izolarea termică a pereţilor exteriori ar trebui realizată înainte de dimensionarea şi instalarea unui nou sistem de încălzire.
- Selectarea contractorilor: Calitatea execuţiei lucrărilor este esenţială pentru atingerea performanţei energetice estimate. Este important să se selecteze contractori cu experienţă dovedită în implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
- Supervizarea lucrărilor: Monitorizarea atentă a execuţiei şi verificarea conformităţii cu specificaţiile tehnice sunt esenţiale pentru asigurarea calităţii rezultatelor.
Monitorizarea şi verificarea rezultatelor
După implementarea măsurilor de eficienţă energetică, este important să se monitorizeze şi să se verifice rezultatele obţinute. Acest proces implică:
- Monitorizarea consumurilor: Implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice permite verificarea eficienţei măsurilor implementate şi identificarea eventualelor abateri de la performanţa estimată.
- Ajustări şi optimizări: Pe baza datelor monitorizate, se pot realiza ajustări fine ale sistemelor pentru optimizarea performanţei energetice.
- Evaluarea satisfacţiei utilizatorilor: Feedback-ul utilizatorilor privind confortul termic şi alte aspecte ale performanţei clădirii este esenţial pentru evaluarea succesului măsurilor implementate.
Mentenanţa şi optimizarea continuă
Menţinerea performanţei energetice pe termen lung necesită o abordare proactivă a mentenanţei şi o strategie de optimizare continuă.
Aceasta include:
- Programul de mentenanţă preventivă: Verificări şi întreţinere regulată a sistemelor tehnice pentru menţinerea eficienţei optime.
- Actualizarea procedurilor operaţionale: Adaptarea procedurilor de operare în funcţie de schimbările în utilizarea clădirii sau de condiţiile climatice.
- Formarea continuă a personalului: Instruirea regulată a personalului de operare şi mentenanţă privind cele mai bune practici de eficienţă energetică.
Concluzii şi perspective de viitor
Certificarea energetică reprezintă doar primul pas într-un proces continuu de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
Succesul pe termen lung depinde de angajamentul proprietarilor şi utilizatorilor în implementarea şi menţinerea măsurilor de eficienţă energetică.
Prin abordarea sistematică şi profesională a procesului de certificare energetică şi implementare a măsurilor de eficienţă, proprietarii şi administratorii de clădiri pot realiza economii semnificative şi pot contribui la reducerea impactului asupra mediului, asigurând în acelaşi timp un mediu confortabil şi sănătos pentru utilizatori.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
