Cinci din zece femei şi trei din zece bărbaţi suferă modificări la nivelul genunchiului din cauza artrozei. Afecţiunile genunchiului pot apărea atât la tineri, cât şi la vârstnici, unele modificări sunt determinate de îmbătrânirea articulaţiei, altele de excesul de greutate sau de practicarea sporturilor de performanţă, în special a celor care expun genunchii la traumatisme severe ale ligamentelor, ducând la un risc crescut de degradare articulară. „Un top trei al celor mai frecvente patologii cronice sunt leziunea de menisc, artrozele şi tendinitele. Vin atât tineri, cât şi oameni mai în vârstă”, a precizat şef lucr. univ. dr. Alexandru Grecu, medic specialist ortopedie-traumatologie în cadrul MedLife Craiova.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Un sfert din adulţii americani se plâng de dureri de genunchi, care îi determină să se ducă la medic pentru a vedea dacă suferă de afecţiuni musculo-scheletice sau alte patologii şi dacă pot scăpa de dureri. Sunt multe cauze ale durerilor de genunchi, de la o simplă mişcare bruscă sau greşită, o inflamaţie până la un  traumatism la nivelul genunchiului sau o leziune, ori o afecţiune reumatologică sau posttraumatică (precum artrita, guta). Toate acestea pot da dureri de genunchi, de aceea trebuie căutate, iar medicii buni nu doar că le găsesc, dar şi tratează durerile de genunchi, în funcţie de cauza acestora.

Vestea bună este că medicina zilelor noastre oferă mai multe soluţii pentru durerea de genunchi, de la medicamente, la injecţii cu diverse substanţe care permit recâştigarea mobilităţii articulaţiei, numite şi infiltraţii, până la gimnastica medicală, kinetoterapie şi chiar intervenţii chirurgicale de protezare.

Infiltraţiile cu acid hialuronic ung „balamalele”

Osteoartrita este o boală care afectează articulaţiile din corpul nostru. La nivel global, aproximativ un sfert de miliard de oameni suferă de osteoartrită, aceasta fiind principala afecţiune care duce la dizabilităţi. 83% din totalul cazurilor de osteoartrită sunt la nivelul genunchiului, iar cercetătorii sugerează o creştere cu 673% a cererilor de proceduri chirurgicale în SUA până în 2030.

În România, cei mai mulţi pacienţi cu dureri de genunchi ajung la ortoped după ce au suferit mult timp acasă ori după ce boala s-a agravat. Unora le este frică de operaţie, deşi nu totul se rezumă la chirurgie, există şi soluţii nechirurgicale care pot îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii pacienţilor cu probleme la nivelul genunchilor, altora nici prin cap nu le trece că se poate trăi şi fără dureri de genunchi.

„În momentul în care există leziuni condrale, respectiv leziuni ale cartilajului, zgârieturi ale cartilajului, putem evalua situaţia în vederea efectuării unor intervenţii minim invazive precum infiltraţiile cu acid hialuronic, cu PRP (plasă îmbogăţită cu trombocite) - aşa-zisa terapie vampir, care pot avea beneficii foarte mari pentru pacienţi”, a explicat dr. Alexandru Grecu.

Când cartilajul de la nivelul genunchiului este zgâriat, pacienţii simt durere. Pentru a se orienta din prima dacă are sau nu de-a face cu o leziune a cartilajului, medicul ortoped pune două întrebări pacienţilor:

  1. Dacă îi doare când stau mult în picioare?
  2. Dacă îi doare atunci când se schimbă vremea?

„Orice pacient care răspunde cu DA la una dintre aceste două întrebări ar trebui să vină la ortoped pentru a fi evaluat şi diagnosticat. Odată diagnosticată artroza sau zgârietura de cartilaj se pune în discuţie efectuarea infiltraţiilor cu acid hialuronic şi/ sau PRP. Soluţia aceasta nechirurgicală este ca un fel de vaselină pe care o punem la o balama care scârţâie. Dacă scârţâie o balama, punem nişte vaselină pe ea şi nu mai scârţâie. Aşa sunt şi genunchii, cărora le punem acid hialuronic prin infiltraţii intraarticulare. Ungem balamalele”, a spus dr. Grecu, care face săptămânal multe astfel de injectări.

Odată cu înaintarea în vârstă, organismul produce tot mai puţin lichid sinovial, vaselina naturală din genunchi. Pierderea lichidului hialuronic de la nivel articular provoacă durere şi rigiditate articulară şi duce în final la degradarea cartilajului.

Infiltraţiile cu acid hialuronic au rolul de a proteja cartilajul, adică apără suprafaţa articulară de deteriorarea mecanică şi funcţionează ca un amortizor de şocuri. Totodată, ele au rolul de a hrăni cartilajul, prin hidratarea acestuia.

Infiltraţiile PRP „lustruiesc” articulaţiile

Plasma bogată în trombocite (PRP - Platelet rich plasma) este o intervenţie terapeutică neinvazivă promiţătoare pentru artroza genunchiului (gonartroză), care a generat un interes semnificativ din partea medicilor şi pacienţilor datorită relatărilor privind eficacitatea sa, ducând la reducerea timpului de recuperare în diferite intervenţii ortopedice. Şi da, în anumite situaţii medicul ortoped poate efectua infiltraţii cu PRP cu celule din plasma recoltată din sângele pacientului. PRP este mult mai bogat în trombocite faţă de sângele propriu, iar acest număr crescut de trombocite ce conţine factori de creştere şi de reparare ajută la favorizarea şi grăbirea procesului de vindecare şi cicatrizare a ţesuturilor şi a cartilajului.

„Infiltraţiile cu acid hialuronic şi cu PRP sunt foarte căutate şi necesare. Ceea ce mai putem face este să asociem uneori cele două feluri de infiltraţii. Majoritatea pacienţilor se simt mult mai bine. Decizia se face exclusiv în urma unei consultaţii de specialitate”, a afirmat dr. Alexandru Grecu.

De altfel, cercetătorii americani şi-au propus într-un studiu să afle în ce măsură PRP poate trata în mod eficient pacienţii cu gonartroză, poate atenua simptomele bolii. Rezultatele studiului au indicat că terapia PRP este eficientă în tratarea pacienţilor cu gonartroză, poate atenua durerea, poate îmbunătăţi funcţia articulaţiilor şi poate îmbunătăţi mobilitatea.

„Cu PRP nu vindecăm, dar mai lustruim un pic articulaţiile şi reuşim să încetinim viteza cu care avansează boala, iar când nu se mai poate evita, trecem la pasul următor, la operaţie. Dar şi atunci când pun o proteză, foarte des realizez şi infiltraţii la celelalte articulaţii. După operaţie, artrozele vechi o să iasă la iveală şi aproape sigur îl vor deranja pe pacient, de aceea nu trebuie să ignorăm celelalte articulaţii. Ungem toate celelalte trei balamale: şold, genunchi, gleznă, peste tot unde are pacientul artroze”, a precizat dr. Alexandru Grecu.

Prin mâinile ortopedului au trecut pacienţi de toate vârstele.

„Mai devreme sau mai târziu aproape toţi pacienţii au şanse mari să facă artroză. Dacă vă dor genunchii, mergeţi la ortoped”, a îndemnat medicul, care, în cariera sa, a avut de-a face cu foarte mulţi pacienţi care „au dus durerea pe picioare”. „Au suportat, au luat medicamente antiinflamatorii până când n-au mai putut şi au ajuns într-un stadiu avansat în care nu prea se mai poate face mare lucru decât protezare, deci trebuie intervenit chirurgical”, a spus dr. Alexandru Grecu.

Leziunile de menisc netratate la tinereţe duc la necesitatea protezării genunchiului

O proteză de genunchi înseamnă o intervenţie chirurgicală mare, cu riscuri mari şi cu posibila reactivare a unor probleme mai vechi.

Dr. Grecu îşi aminteşte cazul unei femei în vârstă de 70 de ani, care avusese o proteză de genunchi ce trebuia înlocuită. Pacienta s-a dus în mai multe locuri, dar fiind o operaţie dificilă a fost refuzată de câţiva medici: „A venit la mine şi i-am montat o proteză de revizie tip Balama, cu un implant foarte scump şi care este o intervenţie chirurgicală de revizie foarte mare. Era un caz complicat care ocupa mult din timpul operator, cu suspiciune de infecţie, dar s-a rezolvat fără niciun fel de probleme. Femeia avea nevoie de acea operaţie, deoarece proteza pe care o purta se dezlipise de pe os, ducând la distrucţia osului de dedesubt. Am montat o altă proteză care înlocuia mult mai mult din os şi care se numeşte proteză tip Balama”, a explicat ortopedul craiovean.

Astfel de intervenţii se fac numai de către ortopezii cu foarte mare experienţă.

În SUA, aproximativ 400.000 de intervenţii chirurgicale primare de artroplastie totală a genunchiului sunt efectuate anual. Aproape 9000 de operaţii de endoprotezare a genunchiului s-au realizat în Romania în 2023 şi numărul acestor operaţii creşte, având în vedere îmbătrânirea populaţiei, prezentarea românilor în stadii avansate ale bolii.

„Leziunile de menisc la tinereţe netratate duc la necesitatea unei protezări premature. Majoritatea pacienţilor cu vârste de peste 60 de ani au avut în antecedente leziuni de menisc”, a explicat medicul.

Ortopedul craiovean consideră că este deja o problemă de sănătate publică şi că ar trebui lansată o campanie de conştientizare în rândul publicului larg.  „Ai un părinte sau un bunic care şchiopătează, care se deplasează cu dificultate şi are un mers dureros? Du-l la ortoped. Foarte mulţi pacienţi au dureri în fiecare zi, dar nu au fost niciodată la ortoped. Medicina a avansat foarte mult, avem la dispoziţie mai multă tehnologie şi instrumente avansate faţă de acum 20 de ani, ajutorul lor putem îmbunătăţi calitatea vieţii. E păcat ca în 2024 să trăiască aşa”, a concluzionat şef lucr. univ. dr. Alexandru Grecu, medic specialist ortopedie-traumatologie în cadrul MedLife Craiova.

Surse:

**

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.