Boala cronică de rinichi (BCR), numită şi boala renală cronică, este o provocare uriaşă în zilele noastre. Organizaţia Mondială a Sănătăţii* preconizează că BCR va deveni în 2040 a cincea cea mai frecventă boală cronică. Cauzele bolii renale cronice sunt multifactoriale şi diverse, iar în stadiul incipient simptomele sunt puţine şi silenţioase.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Despre cât de importantă este diagnosticarea precisă a bolilor de rinichi şi mai ales a celor ce pot fi confundate cu alte patologii din cauza unor simptome aparent „banale”, precum oboseala, am discutat recent cu dr. Gianina Gabriela Şotilă, medic primar nefrologie cu competenţă în ultrasonografie generală, Doctor în medicină, care îşi desfăşoară activitatea la Hyperclinica MedLife Constanţa.

Adresabilitatea pacientului renal este în creştere

Toate afecţiunile – fie că este vorba despre bolile cardiovasculare, neurologice, diabetul zaharat, bolile infecţioase, reumatologice, endocrinologice, gastrointestinale, urologice, respiratorii, dermatologice, afecţiunile chirurgicale, etc. – au determinism renal. Asta înseamnă că ele determină un grad mai mare sau mai mic de afectare renală, explică medicul.

Evenimente

30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris

Patologia renală este complexă, pentru că rinichiul reglează foarte multe funcţii în organism. Disfuncţia uneia angrenează un veritabil efect de domino asupra multor aparate şi sisteme, dezechilibrând întregul”, spune Dr. Gianina Şotilă.

În teorie, în activitatea sa la cabinet ar trebui să fie numai cazuri de ambulatoriu, mult mai uşor de manageriat. „În practică, însă, realitatea este devastatoare. Adresabilitatea pacientului renal este în creştere. Numărul medicilor nefrologi la nivel de ţară şi, în special, în anumite regiuni este mic, discordant, neomogen”. Pacienţii vin la medicul nefrolog cu afecţiuni din ce în ce mai grave, mai complexe. Este vorba despre cazuri ce trebuie manageriate în echipe multidisciplinare, din cauza comorbidităţilor multiple.

Este o alegere să faci un consult de 5 minute sau unul de 1-2 ore. Acest detaliu, această nuanţă, reflectă angajamentul şi pasiunea pentru meseria pe care ne-am ales-o. Să consultăm calitativ şi nu cantitativ este parte din vocaţia noastră”, spune dr. Gianina Şotilă, care crede că aceste lucruri se aplică oricărui medic, indiferent de specialitate.

Cele mai des întâlnite afecţiuni în funcţie de vârstă

Există trei categorii principale de pacienţi pe care îi vede la cabinetul său dr. Gianina Şotilă. Prima categorie este reprezentată de copiii cu infecţii urinare sau cu tulburări urinare. Micuţii vin la evaluări ecografice trimişi de medicul pediatru sau medicul de familie. „La aceştia regăsim sub infecţiile urinare patologii malformative renourinare şi sunt îndrumaţi către nefrologie pediatrică sau urologie pediatrică”, spune Dr. Şotilă.

Urmează a doua categorie, tinerii. La pacienţii tineri predomină infecţiile urinare, de la cele joase şi necomplicate – uretrite, cistite, prostatite – , până la cele înalte şi complicate, precum pielonefrite, abcese renale, infecţii nosocomiale complicate, urosepsis. „În practica medicală curentă, eu nu am mai întâlnit decât foarte rar infecţii urinare necomplicate”, explică doctorul nefrolog.

A doua patologie întâlnită frecvent la tineri este litiaza renală sau reno-urinară cu tot ceea ce presupune ea (colici renale, insuficienţă renală acută, nefropatii/uropatii obstructive, pielonefrită cronică litiazică şi infecţioasă, boală renală cronică). Este urmată de hipertensiune secundară renală (nefropatii glomerulare, boala polichistică autozomal dominantă, stenoză de arteră renală, formaţiuni tumorale, etc).

A treia categorie de pacienţi o reprezintă vârstnicii, iar aici medicul nefrolog întâlneşte două mari patologii: diabetul zaharat şi bolile cardiovasculare. „La vârstnici întâlnim şi patologie cerebrovasculară, tumorală, litiazică, boli genetice chistice, nefropatii glomerulare, supradozare medicamentoasă şi toxicitate medicamentosă-polipragmazia”.

Infecţia urinară, cea mai frecventă afecţiune în cabinetul de nefrologie

Fiecare pacient este unic şi are o anumită particularitate. Mulţi dintre cei pe care îi consult vin pentru second opinion, după ce au fost plimbaţi ani de zile prin diverse specialităţi medicale, cu afecţiuni cronice trenante”, precizează medicul. Totuşi, cea mai frecventă afecţiune pentru care pacientul român se prezintă la cabinetul unui medic nefrolog este investigarea unei singure sau mai multor infecţii urinare recidivante.

Pornind de la infecţia urinară, am ajuns să diagnostichez cancer vezical, ureteral, renal, litiază renală obstructivă, malformaţii reno-urinare”. În unele situaţii, spune medicul, pacientul rămâne şocat: „a venit să primească terapie antibiotică pentru <<banala>> lui infecţie urinară şi pleacă de la medicul nefrolog cu o indicaţie chirurgicală endocrinologică sau cu indicaţie de tehnici chirurgicale minim invazive urologice”.

Tineri de 20, de 30 sau de 40 de ani, consideraţi hipertensivi de origine cardiacă sau de cauză psihiatrică (cu anxietate), cu terapie antihipertensivă, cu sumar de urină activ, cu pierderi de proteine şi sânge (hematurie) persistente, pleacă şocaţi de la medic când primesc diagnosticul corect de nefropatie glomerulară cronică şi sunt trimişi la confirmare la puncţie biopsie renală”, a mai spus dr. Gianina Şotilă.

O boală care „nu doare”

Din experienţa sa, Dr. Şotilă a observat că, până să ajungă la un medic nefrolog, „pacienţii pierd ani de zile prin diverse specialităţi medicale”, cu riscul ca funcţia lor renală să fie compromisă în mod ireversibil din cauza timpului îndelungat în care nu au fost diagnosticaţi corect de un medic bun.

Boala renală cronică este subdiagnosticată, în primul rând, din cauza neînţelegerii şi necunoaşterii clare a definiţiei sale, atrage atenţia specialista. „Boala renală cronică (BRC) este definită prin prezenţa de anomalii structurale sau funcţionale ale rinichilor, cu o durată de minimum 3 luni şi cu implicaţii asupra stării de sănătate a individului, chiar în absenţa simptomelor”, explică dr. Şotilă.

BCR are o evoluţie lentă şi prezintă puţine semne şi simptome în fazele de debut. Din acest motiv, numeroşi pacienţi cu insuficienţă renală nu sunt conştienţi de prezenţa bolii cronice renale decât după ce funcţia lor renală este redusă la 25% din valorile normale.

Boala cronică de rinichi poate fi prezentă mulţi ani înainte de apariţia simptomelor. În lipsa unei supravegheri medicale, simptomele pot trece neobservate până când afectarea renală este ireversibilă. Unele simptome, precum oboseala, pot fi prezente şi în alte afecţiuni cronice.”

Medicul nefrolog îi sfătuieşte pe pacienţi: „Nu subestimaţi gravitatea bolii renale cronice doar fiindcă nu doare. Întotdeauna sub boala renală cronică se află o altă cauză. Aceea trebuie investigată, elucidată şi tratată!”.

Medicina, o pasiune născută în copilărie

Doctoriţa Gianina Şotilă se consideră o persoană foarte norocoasă, fiindcă şi-a descoperit vocaţia încă de când era copil şi a crezut mereu în visul său, acela de a fi medic. A muncit mult pentru acest vis şi continuă să o facă şi astăzi, cu aceeaşi pasiune pentru cunoaştere şi ştiinţă.

Rădăcinile acestui vis provin tot din copilăria mică, „mama mea fiind asistent medical pe secţia de pediatrie, muncind zi de zi timp de 35 de ani, fără nici o zi de concediu medical, cu multă dragoste şi pasiune pentru această nobilă meserie”. Vizitele frecvente la spitalul unde lucra mama ei au ajutat-o să se familiarizeze cu noţiuni şi echipamente medicale încă din timp. „Acest univers medical pur şi simplu mă fascina. Era plin de mister, iar mie îmi plăceau provocările”, îşi aminteşte medicul.

În 2007, când şi-a luat specialitatea în Nefrologie, se împliniseră 13 ani de la înfiinţarea primului spital de nefrologie din România, un domeniu cu începuturi complicate în ţara noastră. A alternat în alegerea specialităţii sale între gastroenterologie, pediatrie şi nefrologie: „Am ales nefrologia, al doilea loc din cele şase scoase pe Bucureşti, fiindcă îmi doream cercetare şi inovare. Îmi doream o specialitate provocatoare, în care să poţi fi deschizător de drumuri”, îşi aminteşte medicul.

În 2021 şi-a obţinut diploma de Doctor în Medicină, cu o temă unică pe ţară, într-un domeniu inovator, la graniţa dintre Nefrologie şi specialitatea de Boli infecţioase, şi anume: „Markeri de evaluare precoce a afectării renale în infecţia HIV’’.

Vocaţie şi dăruire

Nu mulţi oameni îşi urmează cu adevărat vocaţia, care nu este despre bani şi afirmare socială, ci în primul rând despre pasiune, entuziasm, creativitate, bucurie, crede medicul nefrolog. Este vorba despre bucuria de a merge la muncă, de a face fapte bune, de a descoperi lucruri noi despre alţii şi despre sine, de a dărui şi de a te reinventa în fiecare zi: „Pentru mine, activitatea medicală, deşi uneori exagerat de solicitantă, îmi dă sens vieţii. Sunt împăcată cu mine însămi şi nu regret nici o clipă alegerea făcută. Nu mi-aş schimba meseria niciodată”, spune dr. Gianina Şotilă

Modul în care este practicată medicina se transformă pe măsură ce timpurile evoluează, iar descoperirile ştiinţifice ne îmbogăţesc perspectivele. Trebuie să ne adaptăm la cerinţele comunităţii din care facem parte, la nivelul intelectual al fiecărui pacient, la statutul său social, etc. Să regândim noi abordări ale relaţiei medic-pacient, pacient-medic, pacient-personal auxiliar, pacient-sistem medical, pentru a continua să evoluăm”, conchide medicul.

Surse:

*https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36908289/

***

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.