După ce Curtea Constituţională a respins sesizarea depusă de USR, prin decretul nr. 1059/2024, preşedintele României a promulgat legea 243/2024, care reglementează protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe, care limitează dobânzile aplicate creditelor acordate de IFN-uri, atât cele de consum cât şi cele pentru investiţii imobiliare.
Practic, conform actului normativ, se aduc limitări semnificative costurilor de credit pe care Instituţiile Financiare Nebancare le pot percepe clienţilor.
Principalele modificări sunt:
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed, ARB
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank, ACUE
- se limitează costul total (DAE) al creditelor de investiţii imobiliare la 8 puncte procentuale aplicate peste dobândă la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României (Lombard)
- se limitează costul total (DAE) al creditelor de consum la 27 de puncte procentuale aplicate peste dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României (Lombard)
Legea prevede şi unele excepţii, pentru anumite categorii de sume împrumutate, si anume:
- în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi (DAE 365%)
- în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei,
- în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi (DAE 219%)
Concomitent cu excepţiile de mai sus, suma maximă rambursată nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului împrumutat.
Cum se reflectă aceste limite şi excepţii în costul de credit?
“Chiar dacă excepţiile acestui act normativ reglementează şi dobânzi anuale efective care pot ajunge până la 365%, în mod real, prin limitarea costului total la dublul sumei împrumutate, procentele reale ale DAE sunt mult mai mici.
Spre exemplu, pentru un credit de 5.000 de lei, împrumutat pe o perioadă de 2 ani, DAE ajunge la aproximativ 70%. Dacă acelaşi credit de 5.000 de lei va fi finanţat pe o perioada de 5 ani, DAE va avea valori maxime impuse de aproximativ 30%.
În acelaşi fel, pentru un credit de 10.000 de lei, pe o perioadă de 3 ani, valoarea DAE va fi de aproximativ 50%, respectiv aproximativ 30% pentru un credit de 25.000 de lei pe 5 ani”, spune Sebastian Piu, Co-fondator şi Managing Partner 123Credit.ro.
Care va fi impactul pentru piaţa creditelor IFN şi la ce să se aştepte clienţii ca urmare a acestor modificări legislative?
“În mod clar legea vine cu beneficii de cost pentru clienţii care accesează credite de la IFN-uri, şi ponderează semnificativ dobânzile ce pot fi aplicate unor astfel de soluţii de finanţare.
Dar, pe lângă acest lucru, în forma actuală, care cuprinde o serie de ambiguităţi, actul normativ lasă loc de multe interpretări şi neclarităţi.
Iar toate acestea anticipez că nu vor creşte gradul de accesibilitate al acestor credite prin reducerea de cost impusă, ba din contră.
Având în vedere că dobânda creditelor IFN va fi direct legată de dobânda la facilitatea de creditare a BNR, mă aştept ca dobânzile fixe să dispară, pentru că nu vad cum altfel va putea fi gestionat costul de finanţare în limitele prezentei legii.
Ce impact va avea acest lucru? Unul va fi că costul de finanţare va fi similar cu dobânzile variabile aplicate de bănci, calculate cu IRCC sau ROBOR. Practic, dacă dobânda la facilitatea Lombard va scădea, şi dobânda creditului va scădea. În acelaşi fel, când dobânda la facilitatea de creditare a BNR va creşte, şi dobânda creditelor acordate de IFN-uri va creşte.
Un alt impact pe care eu îl anticipez, este limitarea accesibilităţii clienţilor la creditele acordate de aceste instituţii de credit. De ce? Pentru că, având în vedere costul mediu la care majoritatea IFN-urilor se finanţează, mai ales cele care nu au în spate o bancă sau un grup financiar puternic, coroborat cu rata medie de default pe care aceste instituţii de credit o înregistrează, plus costul de acordare şi management al creditelor finanţate, pentru a-şi păstra marja de profitabilitate, vor limita atât sumele finanţate, cât şi perioadele pe care astfel de credite se pot întinde. Acest lucru va duce la un grad de îndatorare mai mare în bugetul clienţilor, pentru sume mai mici împrumutate.
Un exemplu ar fi următorul. Dacă, în trecut, fără a limita costul de rambursare la dublul capitalului împrumutat, un client cu un salariu minim de 2100 lei, fără alte credite, putea obţine de la un IFN un împrumut de aproximativ 18.000 de lei, pe 5 ani, cu o rată de aproximativ 800 de lei, după aplicarea legii, păstrând costul de finanţare în limitele impuse, şi respectând gradele de îndatorare standard de 40%, suma finanţată se va limita la o valoare de aproximativ 13.000 lei, pe o perioadă maximă de 3 ani.
Dar cum nevoia de credit este una continuă pentru toate categoriile de consumatori, rămâne de văzut ce alte alternative vor găsi clienţii să poată accesa sumele de care au nevoie, şi cum se va media presiunea pe gradul de îndatorare, pentru sume mai mici împrumutate.” Sebastian Piu, Co-fondator şi Managing Partner 123Credit.ro.
Legea va intra în vigoare şi va produce efecte în 90 de zile de la promulgare şi publicarea în Monitorul Oficial, atât pentru contractele de credit noi cât şi pentru cele aflate în derulare.
(Articol sustinut de 123credit.ro)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
