Organizaţia Salvaţi Copiii solicită partidelor prioritizarea investiţiilor pentru respectarea drepturilor copilului şi măsuri precum: masă caldă generalizată în grădiniţe, şcoli, licee, program de şcoală prelungit, introducerea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar, asigurarea gratuităţii transportului intrajudeţean şi interjudeţean pentru elevi şi servicii gratuite de consiliere psihologică pentru copii. Organizaţia a făcut o analiză din perspectiva drepturilor copilului, a programelor politice a şapte partide cotate cu şanse de a obţine mandate în Parlamentul European. ”Niciunul dintre programe nu subliniază în mod adecvat măsuri concrete şi riguroase pentru protejarea copiilor împotriva violenţei, inclusiv a pedepsei corporale şi a bullying-ului, atât în mediul familial, cât şi în cel educaţional”, este una dintre concluziile analizei.
Potrivit Salvaţi Copiii, în România, un copil din doi este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, suferă de analfabetism funcţional, este victima bullying-ului în şcoli, este pedepsit corporal în familie şi doreşte să emigreze pentru un sistem educaţional mai bun şi condiţii de trai decente.
În plus, rata mortalităţii infantile este în creştere, atingând 5,7 la mia de nou-născuţi în 2022. Lipsa educaţiei pentru sănătate şi a protecţiei împotriva abuzurilor contribuie la naşterea anuală a aproximativ 750 de copii de către fete cu vârste între 10 şi 14 ani. Starea demografică a României este alarmantă, înregistrându-se doar 171.000 de naşteri în 2022, mai puţine decât acum 150 de ani. În plus, 537.000 de copii au avut în 2023 cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar foarte puţini dintre ei beneficiază de consiliere psihologică.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
24 octombrie - Eveniment News.ro - IMM-urile, Oxigen pentru România
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
”Aceste date ar trebui să determine politicienii români, candidaţi la alegerile europarlamentare, să-şi ajusteze programele politice pentru a răspunde nevoilor şi intereselor copiilor, ale căror drepturi sunt teoretic fundamentale, dar practic nu reprezintă priorităţi politice. Acestea sunt raţiuni care ar fi determinat în alt stat european declararea unei stări de urgenţă şi ar fi condus la iniţierea unui proces amplu de reconsiderare a investiţiilor pentru copii şi de stabilire a unor ţinte anuale asumate de către toate partidele, cu implicarea specialiştilor din domeniul drepturilor copilului, prin luarea în considerare a revendicărilor reprezentanţilor copiilor şi ale familiilor lor”, afirmă reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Ei adaugă că, în acest context, organizaţia a făcut o radiografie a nivelului de interes manifestat de partidele participante la alegerile europarlamentare, prin intermediul platformei www.voteazapentrucopii.ro.
Scopul platformei este de a informa participanţii la vot despre situaţia copiilor din România şi despre cum înţeleg partidele politice să-şi asume în mod concret responsabilitatea pentru aceştia, din perspectivă europeană, la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Astfel, campania de informare şi implicare a cetăţenilor, iniţiată prin intermediul platformei, propune două modalităţi de implicare pentru persoanele interesate să-şi valorizeze votul politic în interesul copiilor:
1. Semnarea, în nume propriu, a unei scrisori adresate candidaţilor la scrutinul din 9 iunie, prin care se cere partidelor prioritizarea investiţiilor pentru respectarea drepturilor copilului. Scrisorile conţin măsuri indispensabile, posibile doar prin creşterea investiţiilor destinate copiilor din România: masă caldă generalizată în grădiniţe, şcoli, licee; program de şcoală prelungit de la 8 la 16 sau 9-17; introducerea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar; asigurarea gratuităţii transportului intrajudeţean şi interjudeţean pentru elevi; posibilitatea acordată copiilor care au împlinit 16 ani de a participa la vot; şcoală gratuită, fără costuri suplimentare din partea părinţilor sau asociaţiilor de părinţi; alocarea de forme de sprijin material pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială; organizarea grupurilor de acţiune anti-bullying în şcoli; adoptarea de măsuri pentru îmbunătăţirea climatului şcolar, pentru ca şcoala să devină atractivă pentru fiecare copil; introducerea unui mecanism de evaluare a profesorilor de către elevi; creşterea cu 100% a bugetului alocat educaţiei până în 2030, pentru a atinge 6% din PIB; un mediu mai curat pentru copii; servicii gratuite de consiliere psihologică pentru copii şi de educaţie parentală pentru părinţi.
2. Acordarea pe site a unui scor de evaluare a programelor politice, în funcţie de modul în care acestea se referă la nevoile şi drepturile copilului.
”Pentru informarea alegătorilor şi pentru ca, în acest an, competitorii electorali să nu se poată eschiva din a defini soluţii la problemele structurale cu care se confruntă copilul în România, am analizat, din perspectiva drepturilor copilului, programele politice a şapte partide cotate cu şanse de a obţine mandate în Parlamentul European: Alianţa Dreapta Unită, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Alternativa Dreaptă (AD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Reînnoim Proiectul European al României (REPER) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)”, explică Salvaţi Copiii.
Reprezentanţii organizaţiei adaugă că au în vedere includerea şi a altor partide, în măsura în care programele politice sunt accesibile în spaţiul public online.
Concluziile generale ale analizei Salvaţi Copiii sunt:
”- Programele variază semnificativ în modul în care se raportează la condiţia copiilor din România şi la nivel european, patru dintre acestea integrând, în capitole separate, măsurile destinate copiilor şi tinerilor (Alianţa Dreapta Unită, REPER, AUR, Alternativa Dreaptă).
- Niciunul dintre programele analizate nu menţionează că ar fi fost elaborat prin consultarea copiilor.
- Lipseşte preocuparea pentru stabilirea unui buget al copilului separat de cel al adulţilor, pentru a evidenţia investiţiile şi natura cheltuielilor şi pentru a încuraja procesul de transparenţă.
- Niciunul dintre programe nu subliniază în mod adecvat măsuri concrete şi riguroase pentru protejarea copiilor împotriva violenţei, inclusiv a pedepsei corporale şi a bullying-ului, atât în mediul familial, cât şi în cel educaţional.
- Deşi există menţiuni despre sprijin pentru sănătatea fizică şi mintală, programele nu detaliază suficient necesitatea educaţiei pentru sănătate şi crearea de reţele de consiliere psihologică accesibile tuturor copiilor, inclusiv celor din mediile defavorizate sau cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
- Referirile la educaţie de calitate nu includ măsuri specifice pentru a asigura o educaţie echitabilă şi incluzivă, care să răspundă nevoilor speciale ale copiilor cu dizabilităţi, ale copiilor din grupuri minoritare ori ale copiilor din comunităţi dezavantajate economic.
- Programele politice discută adesea despre consultări cu tinerii, dar rareori includ măsuri care să asigure că vocile copiilor sunt auzite şi că aceştia au un rol activ în deciziile politice şi sociale care îi afectează direct”.
Potrivit sursei citate, una dintre concluzii este diferenţa vizibilă dintre partide cu privire la atenţia acordată copiilor în programele lor politice, comună fiind doar preocuparea pentru aspectele economice.
Organizaţia adaugă că aspectele care pun în pericol viaţa, supravieţuirea şi dezvoltarea normală a copilului şi care nu s-au ameliorat în ultimul deceniu sunt următoarele:
- Una dintre cele mai ridicate rate ale mortalităţii infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani (EUROSTAT, 2024);
- Riscul de sărăcie şi excluziune socială în rândul copiilor, la un procent similar anilor 2005-2010: peste 1,5 milioane de copii din România aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială, adică 41,5% (din care 47,9% în mediul rural) (EUROSTAT, 2023);
- Analfabetismul funcţional cronic se păstrează la nivelul primei evaluări PISA din 2009, adică aproape jumătate dintre copii afectaţi: între 41,7 (lectură) şi 48,6% (matematică) (PISA, 2022);
- România a devenit ţara cu cea mai profundă stare de inechitate în educaţie din lista ţărilor participante la testarea PISA 2022, diferenţa în ceea ce priveşte rezultatele educaţionale între elevii din medii cu statut socio-economic ridicat şi cei din medii defavorizate fiind similară cu ceea ce un elev ar învăţa în trei ani de şcoală;
- Dintre cei 537.000 de copii care au avut, în 2023, cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, majoritatea nu au acces la consiliere psihologică, din cauza lipsei acestor servicii în comunităţile lor (Salvaţi Copiii 2023);
- Aproape jumătate din mamele minore sub 15 ani din Europa trăiesc în România (746 de naşteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 şi 14 ani, alte 1.286 de naşteri fiind la mame care aveau 15 ani) (EUROSTAT, 2023);
- Fenomenul de bullying afectează 50% dintre copiii români, iar 80% sunt martori ai incidentelor în şcoli (Salvaţi Copiii, 2023);
- Starea demografică a României se află într-o situaţie alarmantă, în 2022 fiind înregistrate doar 171.000 de naşteri, mai puţin decât acum 150 de ani;
- 55% dintre copiii români au declarat că îşi doresc să părăsească ţara noastră, din cauza calităţii slabe a sistemului educaţional şi a condiţiile de viaţă precare din România.
”Pentru că toţi copiii din România au dreptul la aceleaşi oportunităţi şi aceleaşi condiţii de dezvoltare ca şi copiii din alte ţări ale Europei, considerăm că viitorii europarlamentari sunt obligaţi să propună Comisiei Europene soluţii şi să ţină seama de problemele dureroase cu care se confruntă copiii români. De asemenea, ei sunt obligaţi moral să pună presiune asupra Guvernului şi Parlamentului României pentru a evalua cu responsabilitate modul în care copiii noştri şi drepturile lor sunt respectate şi pentru a aloca urgent bugete corespunzătoare”, subliniază reprezentanţii organizaţiei.
De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Peste 3.815.500 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
