#MediciBuni – Dr. George Muntean, MedLife: „Cea mai mare problemă este că pacienţii vin foarte târziu la doctor; multe situaţii pot avea soluţii foarte simple la debut”

Timpul! Cel mai mare aliat al afecţiunilor şi cel mai mare duşman al sănătăţii.

. Aceasta este concluzia care se poate trage după orice discuţie cu un medic bun, confirmată şi de dr. George Muntean, specialist în oftalmologie la Spitalul MedLife Humanitas, din Cluj. Deşi foarte tânăr şi încă la început de drum, doctorul Muntean poate spune cu mâna pe inimă că mulţi dintre pacienţii cu tumori oculare care i-au trecut prin mână ar fi putut scăpa mult mai uşor de probleme dacă s-ar fi prezentat mai devreme la doctor:

„Foarte multe dintre cazurile pe care le văd sunt de oculo-plastică: tumori la nivelul pleoapei – pleoapă «căzută», ori inversată spre interior sau exterior, tumori la nivelul orbitei; deci cazuri cu rezolvare mai complexă. Iar cea mai mare problemă pentru pacienţi şi provocare pentru noi, ca medici, este că aceştia vin foarte târziu la doctor şi multe probleme care ar putea avea soluţii foarte simple la debut - multe tumori la nivelul pleoapei, de exemplu, ar putea fi excizate şi pleoapa închisă fără altă reconstrucţie - ajung în situaţia în care tumora cuprinde toată pleoapa inferioară şi atunci trebuie excizată în întregime. Astfel, este nevoie de reconstrucţie atât în ceea ce priveşte pielea, cât şi muşchiul orbicular şi structura de rezistenţă, mucoasa de la nivelul pleoapei… Aşadar, aceasta este problema, că lasă să treacă prea mult timp, până în momentul în care se complică lucrurile şi nu mai au de ales.

Tumorile la nivelul pleoapei, completează medicul, sunt întâlnite, de obicei, la persoanele mai în vârstă, care au petrecut mult timp sub soare - cu alte cuvinte, principalul factor declanşator sunt radiaţiile UV. Astfel, crema cu factor de protecţie aplicată inclusiv la nivelul pleoapelor şi pe tot parcursul anului (nu doar vara), dar şi pălăriile joacă un rol important în ceea ce priveşte prevenţia.

Partenerul ideal în sala de operaţii - fratele mai mare

George Muntean s-a născut şi a crescut într-o familie de medici: bunicul, părinţii şi chiar fratele mai mare - cu toţii au urmat calea medicinei. Deşi în primii ani de liceu s-a orientat către informatică, apoi arhitectură, a ales până la urmă medicina. Iar spre finalul facultăţii a optat pentru oftalmologie, atras fiind atât de partea medicală a specialităţii, cât şi de posibilitatea de a efectua intervenţii chirurgicale.

Astfel, a ajuns astăzi să intre în sală alături de fratele său, chirurgul plastician Maximilian Muntean: „Colaborăm pe cazurile de oculo-plastică: chirurgie la nivelul pleoapei, la nivelul orbitei, când este vorba despre afecţiuni care necesită atât cunoştinţe oftalmologice, cât şi de chirurgie plastică. Şi mi se pare că ne completăm unul pe altul, e o parte chirurgicală care mă atrage.”

Deşi îi place ceea ce face, trăieşte cu regretul că aceşti pacienţi, ajunşi la el după ani de zile de la apariţia tumorii, ar fi putut beneficia de un tratament mult mai simplu dacă ar fi venit la timp: „Tumorile de la nivelul pleoapei invadează orbita şi ţesuturile şi, de multe ori, nu se mai poate îndepărta doar tumora, ci şi ochiul şi conţinutul orbitei. Iar, din păcate, în ultimul timp, au fost destul de multe cazuri de acest gen. Şi chiar dacă operaţiile sunt impresionante, tumora ajunge în sinusuri, apoi spre sistemul nervos central dacă nu se intervine. Aşadar, chiar dacă operaţia este neplăcută, pacienţii ajung să înţeleagă că este singura soluţie pentru a le salva viaţa. Împreună cu fratele meu am avut numeroase astfel de intervenţii şi, deşi pacienţii nu mai au efectiv pleoapa de dinainte de intervenţie, ei funcţional se simt bine, iar rezultatele sunt spectaculoase.”

Nu doar operaţia este neplăcută, dar şi transmiterea veştii pierderii ochiului, care trebuie dată cu mare grijă, spune medicul: „Nu este uşor să dăm astfel de veşti şi încercăm să discutăm progresiv cu pacienţii, să-i pregătim cumva. Încercăm să le explicăm, să înţeleagă exact care este problema. Deci, totul se întâmplă treptat, pe etape. Este foarte greu de auzit că urmează să-şi piardă ochiul, iar ce putem face este să-i încurajăm şi să-i facem să înţeleagă că e spre binele lor, chiar dacă e o situaţie complicată. Cu toate acestea, cu proteză, fie ea de orbită sau oculară, pacienţii pot duce o viaţă bună.”

Iar acest tip de abordare şi de atitudine i se pare caracteristica definitorie a unui medic bun. Şi el, în calitate de pacient la rândul lui, şi-ar dori să fie tratat astfel: „Pe lângă medici, trebuie să fim şi oameni: să gândim logic şi calculat, dar după ce ne uităm pe rezultate şi terminăm consultaţia trebuie să trecem din modul de  «maşinărie» în cel în care putem discuta cald şi asculta pacientul. Şi cred că de multe ori este dificil. Eu am văzut în familie ce înseamnă să fii un medic bun – aceştia ştiu să vorbească cu pacienţii, să le ofere încredere şi siguranţă. Şi eu, când merg la un medic, am nevoie de cineva care să mă facă să mă simt în siguranţă, să simt o conexiune şi, pe lângă discuţia medic-pacient, să simt că e o persoană căreia îi pasă de mine.

Cizmarul fără cizme şi oftalmologul cu ochelari

Primul lucru care îţi sare în ochi atunci când te vezi cu oftalmologul Muntean sunt chiar ochelarii, pe care îi poartă cu mândrie. Suferă şi el, la rândul lui, de astigmatism. Îngrijorat, însă, de faptul că din ce în ce mai mulţi copii suferă de vicii de refracţie, dr. Muntean trage un mare semnal de alarmă: ecranele pot creşte miopia. „Este din ce în ce mai greu să se ajungă la moderaţie şi este de aşteptat ca în 2050 jumătate din populaţia planetei să sufere de miopie”, avertizează specialistul. 

Deşi este atras de partea chirurgicală, dr. Muntean apreciază mult şi partea de consultaţii si investigaţii oftalmologice. În plus, continuă să înveţe şi este în permanent contact cu medicii de la Institutul Oncologic cu ajutorul fratelui său, care îşi desfăşoară activitatea chirurgicală şi în cadrul Institutului, pentru a se asigura că alege cea mai bună variantă pentru pacienţi.

A fost plecat chiar şi în străinătate, cu bursă, tot anul V de facultate. Şi s-ar mai duce, dacă ar avea ocazia, dar strict pentru experienţă, ci nu de tot:  „Mi s-au părut fascinante abordarea şi partea practică. Studenţii nu făceau stagiile practice la toate materiile în facultate, ca la noi. Acolo doar cele mai importante materii aveau şi parte practică, restul erau opţionale şi puteai să-ţi alegi. Însă la cele pe care le alegeai erai foarte implicat în activitatea clinică, aproape ca un rezident. Şi aveai o perspectivă mult mai bună, pentru că ajungeai să vezi ce se întâmplă şi cum merg lucrurile, de dimineaţă până seara. Şi asta mi-a plăcut foarte mult!”

Şi mai mult îi place însă viaţa de acasă, de care se simte foarte legat. Începând cu operaţiile pe care le face alături de fratele său - şi pe care le consideră un mare plus pentru pacienţi - şi continuând cu ataşamentul faţă de familie - căsătorit fiind de câteva luni şi dorind să devină tată.

***

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.