Supranumită şi „boala cameleon”, celiachia sau boala celiacă are nu mai puţin de 300 de simptome şi afecţiuni asociate, astfel încât poate fi dificil pentru medici să o identifice. Se estimează că aproximativ 1% din populaţia SUA suferă de boală celiacă. Britanicii susţin că celiachia afectează un copil din 100, fiind o maladie autoimună tot mai frecventă, iar incidenţa acesteia este în creştere şi în urma răspândirii procesului de rafinare a cerealelor. „Boala celiacă este, cu siguranţă, subdiagnosticată la noi în ţară, mai ales la vârsta adultă, însă literatura de specialitate afirmă că, şi în lume, doar o treime dintre celiaci sunt diagnosticaţi”, a precizat dr. Adriana Mihaela Ionescu Ciocâlteu, medic primar gastroenterolog în cadrul Spitalului MedLife Sama Craiova.
În cazul persoanelor care au intoleranţă la gluten, ingestia unor cantităţi extrem de mici de gluten declanşează un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subţire, conducând la distrugerea vilozităţilor intestinale şi, implicit, la imposibilitatea organismului de a asimila nutrienţii.
De la o boală abstractă, la cazuri reale în cabinet
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed, ARB
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank, ACUE
Boala celiacă poate apărea la orice vârstă. Dacă este nediagnosticată, se ajunge la subnutriţie şi chiar la complicaţii severe cum ar fi limfom intestinal. Dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu lucrează la MedLife din 2016, când şi-a terminat rezidenţiatul în gastroenterologie şi printre cele mai frecvente afecţiuni pe care le observă în practica de zi cu zi în ambulator se află boli funcţionale (dispepsie funcţională, sindrom de intestin iritabil), gastrite, polipi colonici, dar şi cancere, în special colorectal.
„În ultimii ani, am observat o creştere a incidenţei bolilor cu componentă autoimună: hepatite, boli inflamatorii intestinale, boala celiacă, poate până acum subdiagnosticate în zona noastră”, a spus medicul, care a mărturisit că la începutul carierei sale celiachia a reprezentat o boală abstractă, trecută în manuale la capitolul „şi altele”. Însă, în urmă cu peste 10 ani, în urma unui schimb de experienţă în Danemarca, a constatat că ţările nordice aveau o rată de diagnostic crescută. „Mi-a stârnit curiozitatea, am aprofundat, aşa că ulterior am avut parte de cazuri şi în Oltenia”, a afirmat dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu, care desfăşoară şi activitate didactică la Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova.
Medicul a ales gastroenterologia după ce, în copilărie, răsfoia la nesfârşit cărţi în limba franceză de pe la 1900 despre anatomia şi patologia tubului digestiv, găsite prin podul casei bunicilor. „Ca studentă, am făcut un stagiu de gastroenterologie în Skopje şi mi-a plăcut. Apoi, chiar înaintea examenului de rezidenţiat, am avut oportunitatea sa fiu admisă la doctorat în gastroenterologie cu un mentor de excepţie. Astfel, lucrurile s-au legat şi acesta a fost drumul meu”, a povestit medicul, inspirat şi de părinţi în alegerea carierei, cadre medicale la rândul lor şi care, la cina în familie, discutau ca la „raportul de gardă” despre cazurile interesante de la serviciu. „Acest soi de mese rotunde în familie nu au fost neapărat motivul pentru care am ales medicina, ci mai degrabă un training pentru dezvoltarea de simţ clinic, analitic şi acomodarea timpurie cu limbajul medical. Am simţit că a fost alegerea mea şi nu m-aş fi văzut făcând altceva”, susţine dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
În România există cca. 6.000 de copii cu boală celiacă în evidenţele medicilor
Potrivit statisticilor, 1 din 133 de americani se confruntă cu această boală. În Finlanda, prevalenţa bolii celiace a fost estimată la 1,99% din populaţie, iar în Italia un program de screening în masă al copiilor a constatat că prevalenţa bolii celiace este de 1,6%. În ţara noastră „sunt în evidenţă aproximativ 6.000 de copii cu acest diagnostic (care ţine de gastroenterologia pediatrică), dar nu cunosc o evidenţă clară a populaţiei adulte la noi. Cam 1% din populaţie se estimează că suferă de celiachie, din care două treimi sunt diagnosticaţi la vârsta adultă, deci nu este o boală a copilăriei, aşa cum mulţi cred. Este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni induse de alimente din dieta noastră uzuală”, susţine gastroenterologul, unul dintre medicii din România preocupaţi de boala celiacă.
6-10 ani, timpul mediu până la diagnosticarea corectă
Potrivit lui Daniel Leffler, medic la Centrul pentru celiaci - Centrul medical Beth Israel Deaconess - 83% dintre americanii care suferă de celiachie sunt diagnosticaţi greşit cu alte afecţiuni sau rămân nediagnosticaţi. Acesta apreciază că timpul mediu care se scurge până când o persoană este diagnosticată corect variază între 6-10 ani.
„Un diagnostic corect de celiachie la adulţi este dificil de pus, tocmai pentru că nu prezintă un tablou standard de simptome. Afecţiunea poate îmbrăca diferite forme ce pot fi mascate sau confundate cu alte boli sau, dimpotrivă, pot exista pacienţi cu forme uşoare, cu simptomatologie uşor de trecut cu vederea. De la terminarea rezidenţiatului, am evaluat câteva zeci de pacienţi cu celiachie, iar succesul diagnostic şi diversitatea cazuistică le datorez şi colegilor cu care am colaborat eficient şi care au îndrumat pacienţii respectivi către mine”, a mărturisit dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Diagnosticul de certitudine şi diferenţial poate fi mai complex decât pare la prima vedere, deoarece există un spectru mai larg de „tulburări legate de gluten”: unele teste serologice pot fi fals pozitive, astfel că este utilă o echipă supra-specializată.
Boala celiacă poate apărea la orice vârstă
Celiachia este uşor de confundat cu alte afecţiuni, care au simptome precum creşterea lentă, dureri de stomac, balonare, oboseală extremă. Cel mai tânăr pacient diagnosticat de dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu cu boala celiacă a fost o studentă în vârstă de 22 ani, iar cel mai în vârstă pacient a fost o femeie de 65 ani:
„Cazuri interesante au fost mai multe de-a lungul timpului, dar recent mi-a rămas in minte o pacientă de 65 ani, care s-a prezentat la câteva luni postoperator pentru sindrom diareic sever. Intervenţia chirurgicală fusese efectuată în alt oraş pentru sindrom subocluziv pe bride. Între timp, dezvoltase ascită şi edeme, starea se altera, iar endoscopia, alături de biopsii şi anticorpi specifici, a condus la un diagnostic mai puţin aşteptat în context şi la această vârstă. S-a dovedit a fi o criză celiacă în contextul unei enteropatii glutenice. Evoluţia a fost favorabilă în urma administrării de albumină şi a dietei fără gluten. Colaborarea şi implicarea familiei pacientei a fost de apreciat”, a povestit gastroenterologul.
În ultimii 3 ani, medicul craiovean a întâlnit două cazuri cu ascită de cauză nedecelată în cursul unor spitalizări anterioare, care s-au dovedit a fi în context de criză celiacă: „Diagnosticul în sine a fost provocator pentru că nu este un context frecvent întâlnit, iar evoluţia a fost favorabilă prin bună aderenţă la dietă şi corectarea deficitelor”, a explicat dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Principalele provocări legate de boala celiacă: lipsa unor centre supraspecializate şi dieta fără gluten
Incidenţa globală a bolii celiace creşte în mod semnificativ, la fel şi prevalenţa globală comună a acestei afecţiuni, actualmente prevalenţa fiind de 1,4%. Mai mult, între 5-22% dintre persoanele cu boală celiacă au un membru al familiei apropiate (rudă de gradul I) care are şi boala celiacă.. În România există un centru de boala celiacă în capitală.
„Cu siguranţă orice centru supraspecializat în astfel de boli ar fi binevenit în zona noastră, în primul rând pentru că este o afecţiune care este indicat să fie gestionată cu succes în echipă, la fel cum se întâmplă şi în cazul bolilor inflamatorii intestinale (pentru care, din fericire, acum există un centru şi la Craiova); astfel, pacienţii sunt scutiţi de drumuri suplimentare, creşte rata de diagnostic şi aderenţa la terapie. Pacientul are nevoie de un circuit fluid: gastroenterolog, nutriţionist, psiholog, reumatolog, dermatolog, hematolog, iar lista poate fi extinsă, având în vedere că vorbim de o afecţiune cu impact sistemic. Când au noroc, pacienţii cu boală celiacă ajung la gastroenterolog, având în vedere că este o afecţiune cu 1000 de feţe. Cazuri clasice ar fi anemii feriprive care se pierd în cabinete de alte specialităţi. Există şi categoria celor care se supradiagnostichează (prin liber acces la internet) şi îşi autoimpun o dietă fără gluten, care uneori poate aduce ameliorare şi în cazul unor tulburări funcţionale, cum este sindromul de intestin iritabil. Aceştia riscă deficite de fier şi carenţe prin alimentaţie restrictivă inutilă pe termen lung. În astfel de cazuri, chiar dacă ar avea celiachie, testele diagnostice ar putea fi fals negative. Am întâlnit şi celiaci care întârzie diagnosticul prin atribuirea simptomelor altor organe şi care pot ajunge inutil la colecistectomie, spre exemplu, apoi intră în cerc vicios, simptomele lor fiind interpretate ca sindrom postcolecistectomie”, a spus dr. Adriana Ionescu Ciocâlteu.
Medicul a precizat că în lipsa unor centre supraspecializate există un cost social şi financiar al tratării efectelor mai mare decât cel al confirmării diagnosticului. Tratamentul clasic pentru boala celiacă constă în primul rând într-o dietă fără gluten pe viaţă, care poate fi o provocare mai ales pentru cei diagnosticaţi la vârsta adultă. Statisticile arată că unul din cinci copii cu boală celiacă nu se vindecă cu dieta fără gluten.
„Este cert faptul că poate fi ţinută în frâu în majoritatea cazurilor prin evitarea factorului trigger, glutenul. Însă iniţierea unei diete fără gluten în lipsa sfatului unui specialist poate masca sau întârzia diagnosticul corect şi gestionarea unei boli celiace”, a concluzionat medicul, atrăgând atenţia că pierderea toleranţei la gluten poate apărea în orice moment al vieţii ca o consecinţă a altor factori declanşatori (de exemplu, infecţii gastro-intestinale, medicamente, intervenţii chirurgicale).
Surse:
https://www.beyondceliac.org/celiac-disease/facts-and-figures/
***
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
