Conferinţa ”Măsuri pentru atragerea şi retenţia medicilor în zonele slab deservite medical” - E necesară definirea mai clară în legislaţie a ”zonelor slab deservite medical”. Colaborare autorităţi-învăţământul medical pentru distribuirea resurselor

Necesitatea unei definiri mai clare în legislaţie a noţiunii de ”zonă slab deservită medical”, dat fiind faptul că, de multe ori, acestea se confundă cu zonele defavorizate, precum şi crearea unui sistem unic de referinţă care ar putea ajuta la conturarea unei hărţi care să cuprindă zonele defavorizate şi măsurile pe care UAT-urile locale sau judeţene le-au luat pentru a atrage medici în spitale, reprezintă concluziile conferinţei de resurse umane în sănătate cu tema ”Măsuri pentru atragerea şi retenţia medicilor în zonele slab deservite medical”, care a reunit specialişti şi experţi ai Ministerului Sănătăţii, ai OMS, Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS),Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), precum şi reprezentanţi ai spitalelor şi ai medicilor rezidenţi din România. ”Este de asemenea important ca printr-un set de măsuri strategice să armonizăm autorităţile locale cu cele centrale şi inclusiv cu sistemul de educaţie şi formare în medicină, tocmai pentru a distribui resurse umane importante acolo unde găsim un deficit major de medici”, au mai afirmat participanţii la conferinţă.

Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu sprijinul Asociaţiei Medici pentru România a organizat o întâlnire medicală tip workshop pentru dezvoltarea de soluţii şi abordări concrete atât pentru creşterea calităţii actului medical în sistemul de sănătate public, cât şi pentru atragerea şi retenţia medicilor în zonele slab deservite medical.

”Pornim o platformă comună de acţiune care poziţionează pacientul în centrul sistemului public de sănătate. Concomitent, vorbim despre un program nou de finanţare a spitalelor de 60 de milioane de euro prin PNRR, dedicat în integralitatea sa îmbunătăţirii calităţii actului medical şi a parametrilor de monitorizare a siguranţei pacienţilor”, a declarat Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerului Sănătăţii, responsabil pentru implementarea PNRR în Sănătate.

Conferinţa de resurse umane în sănătate a avut ca temă centrală ”Măsuri pentru atragerea şi retenţia medicilor în zonele slab deservite medical”. Printre participanţi s-au aflat specialişti şi experţi ai Ministerului Sănătăţii, ai OMS, ANMCS, ANDIS, precum şi reprezentanţi ai spitalelor şi ai medicilor rezidenţi din România.

”Am adus la masă personalităţi cu experienţe diferite şi consistente din sistemul medical dar şi din afara sa, pentru că ne-am dorit să găsim împreună soluţii realiste pentru a aduce medici bine pregătiţi în zonele slab deservite medical”, a precizat Rogobete.

Organizaţia Medici pentru România a propus spre dezbatere şapte teme distincte de discuţie printre care exemple de succes în atragerea şi retenţia medicilor în zonele slab deservite sau izolate din România.

Aproximativ 50% din personalul medical specializat din România este concentrat în Capitală şi în jurul centrelor universitare, ceea ce creează un vid de specialişti în zonele slab deservite. Spre exemplu, în Tulcea raportul medici la mia de locuitori este de numai 0,3, de peste 11 ori mai redus decât media totală pe ţară.

”Medicii pot beneficia de o serie de stimulente pentru a profesa şi rămâne în zonele cu deficit. Spre exemplu sunt autorităţi locale care oferă prime de instalare chiar de 10.000 de euro pentru medici. Asigurarea de locuinţe (prin plata chiriei) pentru medici dar şi un set de sporuri la veniturile lunare, completează lista măsurilor posibile şi prezente în legislaţie pentru atracţia şi retenţia personalului medical în zonele în care deservirea medicală este foarte slabă. Trebuie să definim mai clar în legislaţie ce anume înseamnă o zonă slab deservită medical, pentru că de multe ori acestea se confundă cu zonele defavorizate. Un sistem unic de referinţă ar putea ajuta la conturarea unei hărţi care să cuprindă zonele defavorizate şi măsurile pe care UAT-urile locale sau judeţene le-au luat pentru a atrage medici în spitale. Este de asemenea important ca printr-un set de măsuri strategice să armonizăm autorităţile locale cu cele centrale şi inclusiv cu sistemul de educaţie şi formare în medicină, tocmai pentru a distribui resurse umane importante acolo unde găsim un deficit major de medici”, au fost câteva dintre concluziile discuţiilor, conform unui comunicat .

Conferinţa urmată de un workshop medical face parte din programul de dezvoltare a resursei umane în sănătate, susţinut din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe Sănătate, alături de alte reforme cheie, precum dezvoltarea infrastructurii medicale sau creşterea calităţii actului medical în sistemul public din România. Dezvoltarea resursei umane în sănătate beneficiază de asistenţă tehnică din partea specialiştilor şi experţilor internaţionali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.