Suntem deja la aproape de finalul campaniei pentru alegerile europarlamentare, un eveniment politic major pentru România şi pentru viitorul ei, dar dezbaterile şi campania propriu zisă legată de temele europene sunt practic, inexistente.
Bătălia pentru alegerile locale acoperă întreaga agenda zilnică, astfel încât, peste o săptămână, românii se vor trezi în faţa cabinelor de vot poate prea puţin informaţi pentru a-şi alege cei 33 de parlamentari care să ne reprezinte ţara la cel mai înalt nivel de decizie din Europa.
Evident, cu toţii ne dorim o Românie puternică şi respectată în Europa, al cărui cuvânt să aibă greutate în politicile europene, iar cei 33 de viitori europarlamentari români vor fi cei care vor decide prin vot şi prin politica partidelor lor, dacă vom trăi mai bine sau nu.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank
Avantajele trecerii la moneda euro!
Or, românii, în momentul de faţă, au nevoie vitală de stabilitate economică şi bunăstare, iar una dintre priorităţile Forţei Dreptei şi ale Alianţei Dreapta Unită este trecerea la moneda Euro.
Concretizarea măsurii de adoptare a Euro ne-ar aduce numeroase avantaje, inclusiv stabilitate economică, facilitarea comerţului şi a investiţiilor, îmbunătăţirea integrării economice, beneficii pentru cetăţeni şi participarea la o politică monetară comună. Toate aceste avantaje contribuie la o creştere economică susţinută, la atragerea investiţiilor şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cetăţeni.
Este limpede că, dacă 20 din cele 27 de ţări din Europa au adoptat moneda euro, ele au luat cea mai bună decizie şi profită azi, de toate avantajele acestei politici monetare.
De ce n-o face şi România? E simplu: pentru că oricât ar vrea, nu poate! Trecerea României la euro implică o serie de paşi economici şi politici, unde noi avem mari restanţe.
Restanţele României ţin de guvernarea internă PSD-PNL
Iar restanţele sunt exact acelea care ne dor pe noi, românii, cel mai tare: rata inflaţiei (să nu depăşească 1,5 puncte procentuale din media celor mai performante 3 state membre), deficitul bugetar (să fie mai mic de 3% din PIB), datoria publică (să nu depăşească 60% din PIB), îmbunătăţirea colectării taxelor şi a impozitelor. Acestea sunt doar câteva condiţii, am putea spune, de bun simţ economic, pe care România trebuie să le îndeplinească. Iar lipsa acestor condiţii ne afectează şi nouă, în plan intern, bunăstarea şi calitatea vieţii.
Aşa a ajuns România să-şi permită „luxul” de a avea cele mai mari taxe şi impozite, dar şi cea mai galopantă inflaţie. În schimb, în lupta cu economia subterană, neputinţa guvernului s-a concretizat prin dezincriminarea evaziunii fiscale sub un milion de euro! Aici, într-un mod oarecum ironic şi cinic, se vede că am putut trece deja la moneda Euro!
Acesta este, pe scurt, tabloul halucinant al unei guvernări ce nu ştie de capul ei. O guvernare care n-a ştiut cum să înceapă anul 2024, decât cu creşteri de taxe şi limitări impuse unor regimuri fiscale avantajoase.
Dar oare cât îşi mai pot permite românii şi mediul privat să plătească luxul acestei guvernări struţo-cămilă, care se joacă cu veniturile cetăţenilor şi ale mediului economic?
Stabilitate economică şi taxe mai mici!
Într-o ţară în care evaziunea fiscală este de 16 miliarde de euro pe an, potrivit datelor Eurostat, nu pot fi făcute experimente de genul introducerii impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile mari, restricţii impuse microîntreprinderilor, de la creşteri de TVA şi accize până la introducerea unor accize noi.
Pentru că evaziunea fiscală nu poate fi combătută cu creşterea poverii fiscale, iar creşterea veniturilor la bugetul de stat nu va fi rezolvată pe termen lung, cu banii luaţi de la firme şi angajaţi. Până când nu va fi redusă povara contribuţiilor către stat nu vom putea micşora economia subterană.
De aceea Forţa Dreptei susţine reducerea contribuţiilor sociale cu 5% şi eliminarea taxării abuzive a contractelor de muncă part-time, comasarea impozitelor pe profit şi pe dividende într-o singură taxă.
Acestea sunt cele mai bune măsuri pentru o economie competitivă şi atractivă. Nu trebuie să inventăm noi roata şi nici nu avem timp de pierdut pentru a experimenta alţii pe pielea noastră soluţii sinucigaşe. Avem modelul Estoniei, care a fost recunoscut la nivel mondial pentru sistemul său fiscal inovator, simplificat şi care pune accent pe digitalizare.
Estonia a introdus o rată unică de impozitare de 20%, ceea ce a simplificat procesul de colectare a taxelor şi a redus birocraţia. În plus, profiturile reinvestite în afacere nu au mai fost impozitate, ceea ce a dus la dezvoltarea afacerilor. Aşa a crescut PIB-ul de peste 5 ori într-un deceniu şi tot aşa au crescut investiţiile străine directe, investitorii fiind atraşi de un mediu fiscal favorabil dar şi de infrastructura digitală avansată a ţării.
Forţa Dreptei, ca un partid autentic liberal, susţine necondiţionat necesitatea unui echilibru bugetar dar şi solidaritatea între generaţii, astfel încât cheltuielile publice exorbitante să nu împovăreze traiul generaţiilor viitoare. Pentru că numai aşa vom putea ajunge la acea stabilitate economică necesară trecerii la moneda Euro, la prosperitate şi un trai european pentru toţi românii.
(Comandat de Partidul Forţa Dreptei – Alianta Dreapta Unita
CMF: 41240007)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
