(P) De ce ANAF îţi pune poprire la o datorie de 10 lei, dar se uită în altă parte când datorezi 10 milioane. De lei sau euro

România este în Uniunea Europeană o campioană a nedreptăţilor în relaţia stat-cetăţean. Inclusiv în zona de finanţe.

Oricine a rămas cu o datorie la stat ştie cât de repede îi sunt conturile blocate, indiferent cât de mică este suma, dar cât de greu se mişcă acelaşi stat atunci când trebuie să ridice o poprire. Dacă ai de dat bani la stat, orice zi de întârziere înseamnă bani de dat în plus – penalităţi. Dar, când statul are datorii la tine, orice zi de întârziere nu presupune şi sume în plus de la stat.

Şi mai constatăm toţi o nedreptate. ANAF pare să se mişte cu două viteze: rapid când este vorba despre un simplu cetăţean, cu datorii mici şi lent spre deloc dacă datornicul este un personaj cu notooreiate şi datorie mare. Avem, spre exemplu, cazul lui Robert Negoiţă, care datorează ANAF, potrivit chiar declaraţiei sale de avere peste 268 milioane lei, adică aproximativ 54 milioane euro, adică aproape suma din care s-a construit un spital de la zero, din donaţii.

O Românie modernă înseamnă o relaţie corectă stat-cetăţean

USR a venit, constant, în Parlamentul României cu iniţiative care să pună pe picior de egalitate statul şi cetăţeanul. Funcţionarii ANAF ar putea plăti amenzi usturătoare dacă nu vor respecta termenele pentru trimiterea comunicărilor către contribuabili, conform unei iniţiative legislative depusă de senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei. Mai exact, dacă ANAF nu organizează la timp procedura de mediere, fapta este considerată  contravenţie şi va fi pedepsită cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei. Amenda urmând să fie aplicată funcţionarilor ce aveau obligaţia de a îndeplini procedura.

Potrivit legii, după depunerea procedurii de mediere, executarea silită încetează până la finalizarea medierii. Dar există cazuri în care ANAF nu răspunde în termen, nu răspunde luni de zile sau niciodată, drept pentru care executarea silită continuă, fără a da contribuabilului posibilitatea de a aduce clarificări.

Plătitorul de taxe are la dispoziţie 15 zile să iniţieze procedura de mediere, pentru a aduce clarificări. Procedura opreşte executarea silită. ANAF trebuie să răspundă la notificarea de mediere în maximum 10 zile şi să organizeze întâlnirea de mediere cu contribuabilul, procedură finalizată prin încheierea unui proces-verbal în care se consemnează soluţiile identificate. Ulterior, contribuabilul are 15 zile să plătească sumele datorate, iar dacă nu o face, ANAF continuă măsurile de executare silită.

În urmă cu un an, deputatul USR Victor Ilie a depus o iniţiativă legislativă care urmărea şi ea ca relaţia statului cu cetăţeanul-contribuabil să fie una corectă, echilibrată, pe picior de egalitate. Mai exact, iniţiativa legislativă a deputatului USR Victor Ilie prevede ca şi statul să plătească dobânzi şi penalităţi contribuabililor pentru întârzierea achitării sumelor datorate. Iniţiativa a fost respinsă de senatorii PSD şi PNL, şi este, în prezent, blocată la Camera Deputaţilor.

Guvernul PSD + PNL a tot mărit taxele, dar contribuabilii au primit sevicii mai bune?

Răspunsul îl poate da fiecare dintre dumneavoastră, judecând în baza propriilor experenţe.

Statisticile, însă, arată clar că fiecare rmân are o calitate a vieţii tot mai scăzută. Ore mai multe de muncă pentru aceeaşi bani. Pe lângă accizele majorate şi impozitele şi taxele crescute de pe o zi pe alta, dar cunoscute măcar în momentul publicării ordonanţelor în Monitorul Oficial, Guvernul PSD-PNL a mai pus în practică, în ultimii doi ani şi jumătate, o schemă de scos bani, zi de zi, din buzunarele şi conturile românilor. Taxa se numeşte inflaţie şi, prin intermediul ei, practic fără vreun anunţ public şi fără să fie schimbat ceva în Codul fiscal, Guvernul s-a asigurat că toţii cetăţenii - copii, angajaţi, pensionari, şomeri – plătesc o taxă ce nu poate fi evitată.

Schema prin care statul a alimentat şi alimentează în continuare inflaţia

Pentru că risipesc tot mai mulţi bani pe pensii speciale, agenţii noi, scheme de ajutor de stat direcţionate politic şi salarii de mii de euro pe lună pentru sinecurişti şi tot felul de alte privilegii, PSD şi PNL au nevoie de cât mai multe încasări la buget. Pentru asta, pe lângă introducerea de noi taxe (precum „taxa pe boală”) şi majorarea celor existente, statul a repornit tiparniţa şi pompează bani noi în economie. În ultimul an, masa monetară a României a tot crescut şi crescut. Plus 64 de miliarde de lei faţă de anul trecut, din care 19 miliarde de lei doar în luna decembrie.

Doar că aceşti bani nu sunt acoperiţi de bunuri şi servicii în economie, în condiţiile în care activitatea economică a încetinit în România din cauza creşterii taxelor şi a cheltuielilor statului.

Fiecare român a fost îndatorat cu peste 8.800 de euro

PSD şi PNL au tot crescut taxele şi ne-au înglodat în datorii. Fiecare român a ajuns să fie dator cu 8.815 euro, din care 1.315 euro au fost adăugaţi doar în 2023.

Dincolo de sumele uriaşe, şi mai îngrijorătoare sunt dobânzile – de până la 8% pe an - la care a ajuns România să se împrumute în regimul Partidului Unic PSD-PNL. În 2023, 2% din PIB-ul României s-a dus pe dobânzi. Ca să înţelegem mai bine cifrele, am plătit anul trecut pe dobânzi nu cu mult mai puţin decât am plătit pentru Educaţie.

Ce urmează? Impozite şi taxe tot mai mari

„Nu vor creşte taxele şi impozitele şi nici nu vor fi introduse taxe noi”. De câte ori aţi auzit acest refren de la liderii PSD şi PNL pentru ca, la puţin timp, să mai trântească vreo ordonanţă Guvernul PSD-PNL de modificare a Codului fiscal fix în direcţia majorării taxelor şi impozitelor?

S-a întâmplat aşa şi în 2022, şi în 2023, ultimul val de măsuri de „ajustare fiscală” marca PSD-PNL lovind din plin salariaţii şi antreprenorii de la 1 ianuarie 2024.

Toţi cei care zilele acestea au completat Declaraţia Unică de venit au văzut, negru pe alb, ce taxe mari au de plătit.

Soluţiile corecte propuse USR

În loc să alimenteze creşterea preţurilor pentru a strânge mai mulţi bani la buget şi în loc să crească taxele şi impozitele, împovărându-i şi mai tare pe salariaţi şi antreprenori, Guvernul poate tăia cheltuielile inutile.

USR spune „stop risipei din bani publici” de mult timp, fie că este vorba de pensii speciale şi privilegii nemeritate sau de mii de posturi la stat create pentru clientela de partid, fie de instituţii inutile sau cheltuieli aberante, gen cele 7-9 milioane de euro pentru palatul „împăratului” Iohannis.

Şi, pentru că USR nu este PSD-PNL şi punem mai mult preţ pe fapte, decât pe vorbe, am prezentat şi soluţiile concrete pentru reformarea României: un stat mai mic, cheltuieli mai mici, taxe mai mici şi un deficit bugetar controlat. De exemplu, prin bugetul alternativ pentru 2024, prezentat în decembrie 2023, USR a propus şapte măsuri liberale pentru reducerea cheltuielilor:

- îngheţarea salariilor brute la stat şi creşterea salariilor nete pentru toţi românii prin reducerea taxării muncii

- desfiinţarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale

- desfiinţarea sinecurilor, inclusiv a Ministerelor Familiei, Economiei şi Digitalizării, a agenţiilor inutile şi a academiilor fictive

- desfiinţarea schemelor de afaceri pe banii statului

- oprirea programelor pentru firmele de partid, de tip PNDL/Anghel Saligny

- limitarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la toate ministerele (cu rata inflaţiei)

- reducerea subvenţiei pentru partide la cât era înainte de regimul Dragnea.

Dacă ar fi aplicate măsurile propuse de USR, deficitul pe 2024 ar fi de 4,4% din PIB. PSD şi PNL au refuzat, însă.

Tocmai de aceea, trebuie să ieşim la vot în număr cât mai mare şi să nu-i lăsăm să ne fure viitorul!

(Acest material a fost plătit de USR

Cod unic de identificare:  41240005)

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.