Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informaţiile, şi nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

9 din 10 tineri români nu au suficiente cunoştinţe pentru a identifica şi a se proteja de bolile cu transmitere sexuală (BTS), arată un studiu recent MedLife, iar 1 din 2 adolescenţi de 16-18 ani spune că face sex neprotejat. Drept urmare, numărul de îmbolnăviri a crescut faţă de anii trecuţi, iar România are în continuare cele mai multe mame minore din UE. MedLife a demarat o campanie de educaţie sexuală, care include două noi pachete de analize pentru depistarea BTS-urilor.

Femeile ştiu mai mult decât bărbaţii, dar insuficient

În urma studiului care a inclus 800 de participanţi cu vârste între 16 şi 35 de ani, a reieşit că numai 10% dintre cei cu viaţă sexuală activă au suficiente cunoştinţe pentru a identifica şi a se proteja de BTS şi doar 1% din populaţia tânără cunoaşte toate metodele de protecţie împotriva lor. Asta înseamnă că au dificultăţi în a numi toate situaţiile în care pot contracta BTS, toate simptomele unei infecţii, sunt reticenţi în a merge la medic (4 din 10 nu s-ar simţi confortabil nici măcar să discute cu un medic despre BTS), iar uneori au chiar informaţii greşite, cum ar fi aceea că BTS pot fi transmise doar prin contact vaginal (nu şi anal sau oral) sau că nu pot contracta BTS dacă au contact sexual în timpul menstruaţiei.

Datele arată şi nişte diferenţe între femei şi bărbaţi, cum ar fi aceea că femeile cunosc mai multe BTS faţă de bărbaţi: nu doar infecţia cu HIV/ SIDA, cu HPV şi sifilisul (pe care le numesc şi unii, şi alţii), ci şi hepatita C, candidoza, Chlamydia, Gonoreea, Trichomoniaza şi infecţiile cu Mycoplasma şi Ureaplasma. Şi tot femeile sunt mai conştiente, de exemplu, că un istoric personal de BTS sau utilizarea spaţiilor comune (piscine, centre spa, toalete publice) au riscuri în contractarea acestor boli.

Mai grav, 2 din 10 participanţi nu cunosc efectele pe termen lung ale infecţiilor şi bolilor cu transmitere sexuală. De exemplu, dezvoltarea riscului de cancer genital, anal şi oral este mai puţin asociată cu BTS, în special de bărbaţi şi de tinerii de 16-18 ani.

Din cauza nivelului scăzut de cunoştinţe cu privire la BTS, şi nivelul de îngrijorare este scăzut, cei mai mulţi dintre respondenţi (41%) având o atitudine „moderat îngrijorată”. Paradoxal, cauzele sunt cunoscute: participanţii la studiu recunosc că principalele obstacole în calea testării pentru BTS sunt lipsa de informare, dar şi disconfortul/ jena de a discuta despre problemele de sănătate sexuală.

Puţine informaţii, mai multe îmbolnăviri

Lipsa informării îi face pe români să subestimeze riscul infecţiilor şi bolilor cu transmitere sexuală şi să adopte comportamente riscante, ceea ce îi predispune la a transmite şi partenerului o BTS. În prezent, 1 din 5 tineri activi sexual a declarat că nu foloseşte nicio metodă de protecţie, iar raportat la segmentul mai tânăr, 52% dintre tinerii între 16 şi 18 ani afirmă că fac sex neprotejat.

Consecinţele se văd în numărul mai mare de infecţii cu transmitere sexuală. Institutul Naţional de Sănătate Publică a raportat cu aproape 60% mai multe cazuri de sifilis în 2022 faţă de 2021, România fiind una dintre ţările cu incidenţa crescută pentru sifilis în Uniunea Europeană. Deşi numărul cazurilor în valoarea absolută este mic (503), asta se datorează şi faptului că oamenii nu au obiceiul de a se testa, mai ales că unele BTS, inclusiv sifilisul, sunt în multe cazuri sau pentru mult timp asimptomatice.

În fapt, numărul de infecţii cu transmitere sexuală a crescut şi în Europa, şi la nivel mondial, din cauze care ţin atât de accesul la testare şi tratament, cât şi de comportamentul uman. Astfel, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a raportat cu 34% mai multe cazuri de sifilis, 48% mai multe de gonoree şi 16% de Chlamydia în 2022 faţă de 2021 şi a tras un semnal de alarmă în privinţa cazurilor de sifilis congenital, adică transmis de la mamă la făt (acesta riscă complicaţii precum crize epileptice, ficat mărit, probleme neurologice).

„BTS-urile sunt produse de patogeni care nu fac parte din flora saprofită, exogeni, deoarece întotdeauna există cel puţin un partener infectat. De aceea, stabilirea istoricului sexual şi testarea corectă au o importanţă majoră în managementul BTS-urilor, deoarece acestea nu lasă în urmă niciun fel de imunitate, iar o reinfecţie cu acelaşi patogen sau cu un altul nou este oricând posibilă. Vizita la medic este primul pas în prevenţia acestor boli, prin consiliere şi recoltarea specifică simptomatologiei. Unele dintre BTS-uri sunt incurabile (HIV, hepatita cu virus B, HPV, herpesul genital), iar altele pot avea efecte nedorite pe termen lung, ducând la infertilitate, morbiditate maternă, fetală sau neonatală”, a spus Dr. Mihaela Steriu, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, Doctor în ştiinţe medicale, Hyperclinica MedLife Griviţa.

Vulnerabilitatea vârstei şi lipsa educaţiei sexuale, o combinaţie periculoasă

Discuţiile libere, faţă în faţă, despre sănătate reproductivă sunt mult mai eficiente decât resursele online, spune Adina Manea, director executiv Tineri pentru tineri, o asociaţie care face asta de aproape 30 de ani. Concret, şcoala este cel mai propice mediu pentru a dezvolta programe de prevenţie şi educaţie pe acest subiect.

Doar că, acum, educaţia sexuală e doar o parte a unei materii, şi aceea opţională, numită „Educaţie pentru sănătate”. Este singurul opţional care include noţiuni despre infecţii cu transmitere sexuală şi contracepţie, a fost introdus prin lege în 2004, şi poate fi ales de părinţi şi elevi din clasa I până în clasa a XII-a. Componenta de educaţie sexuală se poate preda, în acest moment, doar începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul părinţilor, ceea ce constituie o supra-reglementare, spune Adina Manea.

În prezent, doar 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac educaţie pentru sănătate, conform datelor obţinute de publicaţia Şcoala 9. Adică sub 7%, o valoare confirmată şi de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anul trecut. Această realitate de la clasă se transpune în teren: cei de la Tineri pentru Tineri şi alte organizaţii similare primesc cam aceleaşi întrebări ca acum 20 de ani: „Am făcut sex neprotejat, rămân însărcinată?” şi observă un consum excesiv al contracepţiei de urgenţă.

În plus, tinerii nu se mai sperie de boli grave, precum sifilis sau SIDA, aşa cum se întâmpla până de curând, pentru că nu mai văd în jurul lor persoane infectate şi nu mai conştientizează gravitatea acestor patologii, spun psihologii cu care am stat de vorbă. E adevărat că s-au dezvoltat şi metode de tratament, şi atunci nu mai sperie atât de tare. Sifilisul este vindecabil cu un tratament antibiotic puternic şi chiar şi pentru HIV există tratamente care îl transformă într-o boală cronică, care nu se mai transmite.

„Pur şi simplu, tinerii nu mai conştientizează gravitatea acestor patologii. Este adevărat că s-au dezvoltat şi metode de tratament, iar atunci nu mai sperie atât de tare. Sifilisul este vindecabil cu un tratament antibiotic puternic şi chiar şi pentru HIV există tratamente care au făcut din infecţia HIV o boală tratabilă, în sensul în care rămâne o boală cronică, dar poate să ajungă în nişte faze când nici nu se mai transmite. Şi foarte rar se ajunge la SIDA, adică la manifestarea bolii de imunodeficienţă. Medicina a progresat, riscurile asociate bolii au scăzut şi boala nu mai pare gravă. Pe de altă parte, este o ignoranţă în ceea ce priveşte temerea şi protejarea prin prisma faptului că oamenii nu mai văd în apropierea lor manifestarea severă a acestor boli. Tinerii ar trebui să ştie că există un test simplu de sânge sau de secreţie locală care duce la diagnosticul sifilisului şi că tratamentul este unul relativ uşor dacă este într-o fază incipientă”, a declarat Monica Dima, psihoterapeut în cadrul Centrului de psihiatrie şi psihoterapie MindCare Constanţa, parte a grupului MedLife,

La asta se adaugă şi presiunea socială şi emoţională: unii tineri pot ceda presiunilor partenerului sau pot simţi presiune socială pentru a nu utiliza protecţie, fie din dorinţa de a demonstra încredere, fie din cauza stigmatizării legate de folosirea prezervativelor. Studiul MedLife relevă un aspect interesant: majoritatea celor care nu se protejează şi-au cunoscut partenerii la locul de muncă sau în social media, şi fac asta fie din teama de respingere, fie pentru că au impresia că îi cunosc bine, ceea ce le poate induce un fals sentiment de siguranţă şi încredere. Toate acestea duc, însă, la creşterea numărului de infecţii cu transmitere sexuală, aşa cum arată statisticile.

Testarea şi tratamentul sunt exclusiv în sarcina tinerilor

Şi nu doar lipsa educaţiei sexuale e o problemă, ci şi testarea şi tratamentul. Din nefericire, România nu oferă contracepţie gratuită tinerilor – nici măcar categoriilor vulnerabile –, nu are programe gratuite de screening şi nu decontează analizele pentru depistarea BTS, astfel că responsabilitatea şi costurile sunt exclusiv în sarcina tinerilor.  

Dar şi dacă o infecţie cu transmitere sexuală s-ar confirma, studiul MedLife arată că există şi semnale pozitive: tinerii îşi doresc să poată discuta deschis şi să se simtă protejaţi: 78% şi-ar informa actualul partener daca ar afla ca au fost diagnosticaţi cu BTS (din păcate, doar 65% ar face asta cu fostul partener).

În contextul în care educaţi sexuală este un subiect insuficient adresat şi considerat cel mai adesea tabu în societatea românească, MedLife a demarat un program de educaţie sexuală, cu obiective pe termen lung, pentru a creşte gradul de informare şi responsabilizare în ceea ce priveşte sănătatea sexuală a tinerilor din România.

Primul pas a fost lansarea a două pachete de analize pentru depistarea BTS-urilor: Testat e Hot (de bază şi extins), care acoperă principalele infecţii cu transmitere sexuală, precum HIV, Sifilis, Chlamydia, Gonoreea şi care pot fi accesate la nivel naţional, în clinicile şi punctele de recoltare MedLife.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.