Liderul de centru-dreapta din Macedonia de Nord a obţinut aprobarea parlamentului pentru a conduce un nou guvern de coaliţie, în urma unui vot desfăşurat duminică târziu. Hristijan Mickoski, în vârstă de 46 de ani, se confruntă cu provocări semnificative în mandatul său de patru ani - în primul rând, pentru a face să avanseze eforturile îndelungate ale micului stat balcanic membru NATO de a adera la Uniunea Europeană, relatează AP.
În acelaşi timp, aplecarea naţionalistă a partidului său VMRO-DPMNE antagonizează membrii vecini ai blocului, în contrast puternic cu guvernul anterior de centru-stânga pe care l-a învins la alegerile naţionale din mai.
În total, 77 de parlamentari din totalul de 120 au votat în favoarea noului guvern, iar 22 au votat împotrivă. Restul de 21 de parlamentari au fost absenţi în timpul votului.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank
Coaliţia condusă de Mickoski, VMRO-DPMNE, a obţinut 43% din voturi la 8 mai, câştigând 58 de locuri - cu trei locuri mai puţin decât majoritatea guvernamentală. Mickoski a ajuns apoi la un acord pentru a forma un guvern cu un etnic albanez şi un partid de stânga, care au împreună 20 de locuri.
Mickoski, un fost profesor de inginerie, s-a angajat să continue eforturile predecesorilor săi de centru-stânga de a conduce Macedonia de Nord spre UE.
Cu toate acestea, punerea sub semnul întrebării de către VMRO-DPMNE a unor acorduri cheie cu Bulgaria şi Grecia vecine - ambele putând bloca aderarea Macedoniei de Nord - ar putea frâna proiectul UE, a declarat analistul politic Petar Arsovski.
"(VMRO-DPMNE) cere practic o reinterpretare atât a (acordului cu Grecia), cât şi a acordului cu Bulgaria", a declarat acesta pentru The Associated Press. "Se vor confrunta cu o provocare serioasă din partea comunităţii internaţionale, care va trata aceste acorduri ca pe o afacere încheiată", a spus el.
Arsovski a adăugat că partidul de centru-dreapta trebuie, de asemenea, să îşi mulţumească proprii alegători conservatori, ale căror aşteptări le-a stârnit în timpul campaniei. "Nu mă aştept ca ei să facă un progres prea rapid în niciuna dintre aceste probleme", a spus Arsovski.
Macedonia de Nord a aderat la NATO în 2019, după un acord istoric cu Grecia pentru a-şi schimba numele oficial din Macedonia, după decenii de dispute legate de istorie şi de patrimoniul cultural.
Dar VMRO-DPMNE şi-a exprimat clar dezgustul faţă de acest acord. Vorbind la începutul dezbaterii parlamentare de două zile care a dus la votul de duminică, Mickoski a folosit în mod repetat fostul nume, Macedonia.
Noul preşedinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska Davkova - un candidat al VMRO-DPMNE - a supărat deja oficialii greci şi ai UE făcând acelaşi lucru atunci când a depus jurământul oficial de învestitură. Ulterior, ea a insistat că are "dreptul uman" de a se referi la ţara sa aşa cum doreşte.
Relaţiile cu Bulgaria vor avea, de asemenea, probabil de suferit. Guvernul precedent al Macedoniei de Nord a acceptat - dar nu a reuşit să obţină sprijinul parlamentar - o cerere bulgară de recunoaştere a unei minorităţi bulgare prin intermediul unui amendament constituţional. În schimb, Bulgaria a fost de acord să renunţe la obiecţiile sale faţă de aderarea Macedoniei de Nord la UE.
VMRO-DPMNE a denunţat perspectiva unui amendament constituţional ca fiind o "capitulare (în faţa) cerinţelor Bulgariei".
Negocierile de aderare la UE cu Macedonia de Nord şi Albania vecină au început în 2022 şi se aşteaptă să dureze ani de zile.
Provocările interne ale lui Mickoski includ consolidarea statului de drept, abordând în acelaşi timp corupţia şi sărăcia şi revigorând o economie adormită.
Sâmbătă, el a promis că va reduce taxele şi va creşte pensiile, în timp ce va creşte economia cu 5% în acest an şi va reduce inflaţia la nu mai mult de 2,5%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
