Vasili Braga, director al Asociaţiei Companiilor de Creaţie din Moldova: „Mulţi artişti au această atitudine - totul trebuie să fie gratis, plătit de stat”

Vasili Braga, director executiv al Asociaţiei Companiilor de Creaţie din Moldova (COR), a vorbit, în cadrul Moldarte, proiect lansat de Institutul Cultural Român, despre piaţa de artă şi condiţia artistului în Republica Moldova. Hans Knoll, curator şi director al Knoll Gallery din Viena şi Budapesta, a oferit specialiştilor în artă de la Chişinău exemple de bună claborare între artişti şi autorităţile din ţări precum Austria şi Estonia.

„Toată arta contemporană din Republica Moldova din ultimii 20 de ani cred că se află la baza actualei pieţe de artă. Piaţa de artă din Moldova a pierdut finanţarea, cam prin 2010, apoi am încercat să accesăm programe internaţionale, dar nu am avut mult succes. Aşa că am colaborat cu alte organizaţii pentru a aduce artă aici, ocazional, pentru ateliere, expoziţii. Am avut acum câţiva ani o colaborare cu o organizaţie implicată în artă, am avut câteva activităţi, dar nu atât de active câte am fi vrut. Nu a vorba de ceva care să faciliteze domeniul colecţiilor private. Mai degrabă a fost o misiune socială, cu impact social. Aici, mulţi artişti au această atitudine - totul trebuie să fie gratis, plătit de stat”, a mărturisit Vasili Braga.

El a precizat că „toată arta contemporană existentă în Moldova în ultimii 20 de ani este rezultatul activităţii Centrului Soros”.

Povestea scrisă a artei de secol XX din Moldova lipseşte

Vasili Braga spune că nu există în Moldova o istorie a artei secolului XX.

„Încercăm să găsim finanţare în oraş, pentru a dezvolta turismul, dar nu poţi avea acest lucru fără anumite atracţii - muzee într-o versiune modernă, de exemplu. Da, avem clădiri, colecţii de artă, dar nu sunt expoziţii periodice, tematice. Ne lipseşte noua tehnologie legată de artă, domeniu în care vrem să creştem. Ne bucură că municipalitatea este totuşi interesată. Nu reuşim să găsim pe cineva care să realizeze o istorie a artei din Republica Moldova în secolul XX, de unde vine, care sunt actorii principali. Ne lipseşte asta. Profesorii de la Academie prezintă informaţii, dar lipseşte povestea artei din Moldova, spusă într-un mod atractiv, pentru că dacă va fi ceva plictisitor, va rămâne plictisitor. Trebuie să se înţeleagă că e important acest lucru nu numai pentru piaţa de artă”.

70 de spaţii de expoziţie neconvenţionale la Viena

Hans Knoll, curator şi galerist, interesat de cum au ajuns să fie colecţionate lucrările de arta contemporană în diferite regiuni din Europa Centrală şi de Est între anii 1900 şi 2000, a accentuat ideea că în Austria a cumpăra arta de către stat era un act social.

„Colecţiile muzeelor au jucat un rol important în identitatea societăţilor şi naţiunilor”, spune el.

„Perioada pandemiei a fost benefică pentru piaţa de artă din Austria. Unii au spus că, din punct de vedere financiar, a fost cea mai bună perioadă dintotdeauna. Cum dovedeşti că eşti artist la Viena: este un domeniu liberal, dar în trecut era de regulă o chestiune de natură socială ca autorităţile şi guvernul să cumpere artă. Era un act social, pentru a susţine, prin achiziţii, arta. Dar în ultimii zece ani s-a conturat o colaborare, există experţi care analizează lucrările, artiştii nu vând anual, ca înainte. Se ţine cont de cât de activi sunt artiştii pe piaţă, trebuie să contribuie, să se ocupe spaţiile de expoziţie. Viena are, cu siguranţă, mai mult de 70 de spaţii de expoziţie neconvenţionale. Iar primăria şi guvernul oferă sprijin”.

Exemple de bune practici

Hans Knoll a făcut o paralelă între geografia globului şi produsul intern brut pe cap de locuitor, în unele ţări sunt colecţii private, în altele arta e la muzeu.

„În Estonia, fiecare artist este un antreprenor, cu facilităţi de la guvern. Dacă dovedeşti că eşti un artist, şi acolo e simplu, beneficiezi de ajutor de la guvern şi din partea breslei, având parte şi de ajutor social, salariu mai mare decât cel minim, pentru o perioadă de trei luni. După şase luni, poţi aplica din nou. Ca artist, nu e bine să contribui la colecţiile de stat cu lucrări slabe, pentru că la un moment dat ajung la public. Colecţia oraşului Viena a devenit parte din istoria Vienei şi sunt spaţii de expunere doar pentru această colecţie. Experţii care alcătuiesc această colecţie devin din ce în ce mai buni pe măsură ce trec ani, aşa că sunt mai buni decât artiştii sau reprezentanţii galeriilor, astfel încât nu vor plăti sume exorbitante. Sunt foarte stricţi”, a povestit expertul. 

Hans Knoll a înfiinţat Knoll Gallery din Viena la jumătatea anilor '80 şi Knoll Gallery din Budapesta în anul 1989, aceasta din urmă fiind prima galerie comercială privată care funcţiona în Blocul de Est, încă existent. Este curatorul mai multor expoziţii internaţionale, adesea cu accent pe Europa Centrală şi de Est. În perioada 1995- 1999 a predat cursuri de management artistic la mai multe universităţi din Viena, Vilnius şi Bucureşti, iar începând cu 2006 a ţinut cursuri la Universitatea de Muzică din Viena. Este autorul volumului „A doua publicitate - Arta în Ungaria secolului XX”. Începând cu anul 1990 a organizat tururi artistice în Budapesta, Bratislava, Moscova, St Petersburg şi Bucureşti.

În 2000 este desemnat Curator federal din partea Austriei pentru EXPO 2000 de la Hanovra. În 2014 pune bazele proiectului SAY IT, în cadrul căruia a organizat, alături de Anna Khodorkovskaya şi Anastasiya Yarovenko, o serie de expoziţii urmate de discuţii în Ukraina, Rusia, Ungaria, Serbia şi Grecia.

Proiectul MoldArte este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova şi Delegaţia Uniunii Europene din Republica Moldova.

MoldArte îşi propune să creeze un instrument de relaţionare viabil şi durabil pentru profesionişti (artişti, manageri culturali, organizaţii publice sau private) - o platformă digitală integrată online şi on-site (www.moldarte.eu), care să faciliteze contactele directe între artişti şi organizaţii pentru dezvoltarea a noi parteneriate locale şi internaţionale.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.