În fiecare an, operatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi în România contribuie cu aproape 20 de milioane de euro la bugetul de stat pentru finanţarea iniţiativelor de joc responsabil, însă aceste fonduri nu sunt utilizate pentru campanii naţionale, a declarat Odeta Nestor, preşedinta Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă.
Guvernul a lăsat problema educării şi a informării strict în responsabilitatera operatorilor, iar acest lucru este insuficient. “Chiar dacă operatorii de jocuri de noroc, si aici vorbesc doar cei licentiati pentru jocuri de noroc la distanţă, au tehnologia şi instrumentele digitale la îndemana lor pentru a preveni şi acţiona pentru încurajarea jocului responsabil, şi fac acest lucru, nu putem avea rezultate notabile fără campanii naţionale de prevenţie, de educare si informare. Operatorii plătesc milioane de euro anual pentru jocul responsabil fără ca aceste sume să se transforme în camapanii naţionale. Gândiţi-va doar la sumele strânse de la cei 30 de operatori de jocuri de noroc la distanţă pentru jocul responsabil: aproape 20 de milioane de euro anual daţi la bugetul de stat. Cu mult mai mult decât costă o campanie electorală, de exemplu”, a comentat Odeta Nestor.
Ea a atras atenţia că lipsa unei educaţii adecvate, suprapusă unei legislaţii neclare, generează blocaj pentru industrie şi, mai grav, o stare de pericol pentru jucători. Un exemplu semnificativ în acest sens este autoexcluderea. “Deşi operatorii de jocuri de noroc au implementat în mod strict posibilitatea de autoexcludere pe fiecare domeniu al lor încă de la obţinerea licenţei, modificarea textelor legislative şi lipsa unei baze de date la nivel naţional au făcut să existe o stare de confuzie asupra modalităţilor şi posibilităţilor de autoexcludere. Acest lucru a dus la apariţia unor aşa zişi protectori ai jucătorilor autoexclusi care îi îndeamnă să joace la alţi operatori, promiţându-le că le pot obţine banii pierduţi înapoi. Profitând de neclaritatea legislativă şi de lipsa de implementare a unui mecanism naţional de autoexcludere, indivizi fără scrupule au creat o reţea de fraudare şi înşelare a jucătorilor”, a explicat Odeta Nestor.
Nu în ultimul rând ea a vorbit despre problema pieţei negre. „În sfârşit, avem problema pieţei negre, a operatorilor care funcţionează fără licenţă. Dincolo de faptul că statul român pierde zeci de milioane de euro în taxe şi impozite neplătite, jucătorii care ajung pe aceste siteuri nu beneficiază de nicio protecţie. Nici nu mai poate fi vorba de joc responsabil, de posibilităţi de autoexcludere sau de garantarea câştigurilor. Jucătorii sunt pur şi simplu abandonaţi. Nu se poate rezolva acest lucru doar cu câţiva oameni în departmanetul de monitorizare al ONJN. Este nevoie de o echipă completă, cu tehnologie de cea mai înalta clasă, care acţioneze continuu şi care să prevină şi să oprească proliferarea operatorilor care operează ilegal”, a spus Odeta Nestor.
De altfel rolul educaţiei, necesitatea unei legislaţii echilibrate şi pericolul pieţei negre au fost teme principale de dezbatere în prima ediţie a International Online Gambling Forum, desfăşurată la Palatul Parlamentului. “Prin organizarea acestui eveniment internaţional, Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă, organizaţie reprezentativă a operatorilor licenţiaţi online din România, a vrut să transmită un apel la acţiune comună şi cooperare autorităţilor de reglementare. Facem un apel şi suntem gata să lucrăm cu autorităţile pentru clarificarea şi modificarea textelor legislative, pentru implementarea unor campanii naţionale de educare şi prevenţie şi pentru identificarea de măsuri de combatere a pieţei negre”, a spus Odeta Nestor.
Cu ocazia evenimentului a fost de asemenea prezentat un studiu care analizează percepţiile şi obiceurile de joc ale românilor care sunt jucători de jocuri de noroc online. Sondajul realizat de iVox.ro la solicitarea Asociaţiei Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND) şi prezentat în cadrul International Online Gambling Forum a arătat că, pentru 55,51% dintre respondenţi, jocurile de noroc reprezintă distracţie, divertisment sau relaxare iar pentru 40,30% o speranţă de câştig financiar. Cu toate acestea, 47,15% dintre respondenţi sunt dispuşi să piardă lunar doar câteva zeci de lei, 19,01% indică o disponibilitate de a pierde câteva sute de lei, iar 3,80% menţionează o sumă echivalentă cu un salariu. Frecvenţa cu care participanţii aleg să joace variază de la 13,31% zilnic, la 22,05% săptămânal, în timp ce 24,71% dintre respondenţi afirmă că se implică în astfel de activităţi doar de câteva ori pe lună. În schimb, 39,92% declară că nu au un program regulat.
“Este prima oară când o parte a industriei vine în mod onest cu o radiografie a conportamentului jucătorilor. Este şi un mod prin care am vrut să arătăm că ne pasă, că înţelegem profund consumatorii şi sensibilităţile lor. Putem interveni pentru protecţia jucătorilor, dar nu prin măsuri şi mai restrictive în ceea ce priveşte publicitatea sau taxele, care îi vor împinge şi mai mult către piaţă neagră. Din aceste lucruri nu poate avea nimeni de câştigat: nici statul, nici industria, dar cel mai mult pierd jucătorii, care rămân fără nicun fel de protecţie", a spus Nestor.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
