Artistul Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Artă din Chişinău, spune că „în Moldova nu există piaţă de artă absolut deloc”, iar dacă există galerii, acestea sunt „la nivel de suvenire”.
„Eu nu cunosc colecţionari. Artiştii vând din ateliere iar cei care cumpără artă în mare parte sunt ambasadorii şi foarte puţini oameni de afaceri”, a spus Tudor Zbârnea, într-o discuţie la care au participat Stella Avallone, ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, şi Hans Knoll, director al Knoll Gallery din Viena şi Budapesta, în cadrul MoldArte, o platformă ce cartografiază resursele culturale din Republica Moldova.
Proiectul MoldArte este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova şi Delegaţia Uniunii Europene din Republica Moldova.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
MoldArte îşi propune să creeze un instrument de relaţionare viabil şi durabil pentru profesionişti (artişti, manageri culturali, organizaţii publice sau private) - o platformă digitală integrată online şi on-site (www.moldarte.eu), care să faciliteze contactele directe între artişti şi organizaţii pentru dezvoltarea a noi parteneriate locale şi internaţionale.
Lipsa de sponsori
Tudor Zbârnea a vorbit şi despre valorile inversate din Moldova. „În străinătate, a sponsoriza în genere cultura este un prestigiu. Aici, valorile sunt răsturnate, pentru că oamenii de afaceri de aici caută să-şi etaleze maşinile”.
Hans Knoll a punctat: „Este o lipsă a exemplelor bune”.
Întrebat de Hans Knoll cum poate o galerie din străinătate să ajute artiştii din Moldova, Zbârnea a răspuns: „Să se încadreze în programul galeriei. Galeria trebuie să ştie ce vrea”.
Starea UAP de la Chişinău
În Moldova, ca şi în restul ţărilor din Europa de Est, există Uniunea Artiştilor Plastici (UAP). „Ea nu mai funcţionează. Este o organizaţie moştenită. Şi datorită faptului că ea a moştenit nişte active, nişte imobile foarte mari, galerii, ateliere de creaţie, reuşeşte să se menţină pe cont propriu. Anual, Uniunea primea - anul acesta nu a primit nimic -, pe bază de proiecte culturale, în jur de 7 până la 10.000 de euro. Există şi alte organizaţii neguvernamentale, dar prin diverse programe de finanţare, inclusiv externe. Ceea ce există în ultimii ani, este un mod artificial de a-ţi crea o anumită relaţie de opoziţie între organizaţiile constituite după Perestroika, chiar înainte de a fi Moldova independentă, şi cei care prestau arta contemporană. Membrii acestei organizaţii deveneau şi membrii altor organizaţii private. Conflicul continuă să existe în mod artificial, între vechi şi nou, fiind vorba de tendinţele estetice. Mai mult de generaţii decât estetic. Eu discut mereu la Uniunea pentru a se acorda o cât mai mare deschidere noilor tendinţe şi noii generaţii. Deocamdată, nu este foarte simplu, pentru că vorbim de nişte generaţii, care, nefiresc, au relaţii electrizante”, a explicat Tudor Zbârnea.
Sectorul privat
Hans Knoll mai spune că în sectorul privat din Austria sau Ungaria, cele care câştigă sunt casele de licitaţii. „Acest lucru se reglează prin faptul că există o concurenţă şi sunt multe astfel de case. În anii ‘90, a existat un val de lucrări falsificate, şi în Ungaria de altfel, atât în privinţa lucrărilor de artă veche, cât şi la cele de artă contemporană. Un fapt pozitiv a fost că cei care se ocupat de arta antică, dezamăgiţi fiind, s-au concentrat pe arta contemporană”.
Muzeul Naţional de Artă a României al organizat, în luna august, o retrospectivă de pictură a artistului Tudor Zbârnea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
