Timişoara va avea timp de zece luni o grădină urbană în Piaţa Victoriei, cu plante produse după catalogul unui mare grădinar de la începutul secolului XX. Trecătorii se vor bucura din instalaţie de perspective asupra oraşului: turnul primei bănci din Timişoara, balconul Operei, de la etajul cinci se vede Catedrala, acolo unde au murit primii oameni din decembrie 1989, Palatul Lofler - cu calcanul ce poartă încă urme de gloanţe, axa cu Alba Iulia sau locul unde se afla magazinul de desfacerea al dinastiei de grădinari Mühle.
„La Muzeul de Artă Timişoara, noi am găsit catalogul comercial al grădinarului Mühle, mare producător, şi în baza lui am ales o parte din compoziţiile astea. Unele se produc. Am pus doar straturile perene şi venim cu un strat de specii anuale, atât legume, flori, plante târâtoare, plante căţărătoare, plante plângătoare, vom avea o succesiune de tot felul de scenografii, ea va creşte constant, probabil că vom avea peste 200 de specii şi soiuri”, a povestit peisagistul Alexandru Ciobotă.
Instalaţia va fi „hrănită” în fiecare sezon cu noi plante. „În aprilie vor veni cam 400 de bucăţi de răsaduri produse cu Universitatea de Ştiinţele Vieţii şi grădinarii independenţi de la Greenfield”, a precizat acesta.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Relansarea ideii de horticultură urbană
„La începutul secolului XX, Mühle a iniţiat această Societate horticolă timişoreană mai precis în 1902, care este horticultura actuală. „Cred că un oraş trebuie să aibă grădinarii pricepuţi ai oraşului”, spune specialistul.
„Tema spaţiilor verzi a intrat într-un canibalism odată cu piaţa liberă. Sunt de acord cu piaţa liberă, doar că ea şi ceea ce înseamnă infrastructura verde, albastră a oraşelor ar trebui să să primeze calitatea, cunoaşterea şi specificul locului, pentru că vorbim despre patrimoniul cultural, chiar şi horticol”, a subliniat peisagistul.
Un telescop va fi instalat pe partea de nord-est şi „cu acesta se va citi acest skyline şi vom avea o aplicaţie de realitate augmentată care va indica clădirile, pornind de la Biserica Milenium, hotel Continental, Biserica Ecaterina, turnul primei bănci din Timişoara, o să fie o serie de informaţii citite, practic din turn se va relaţiona cu restul oraşului”.
„M-am bucurat că a fost criticată. Dacă nu avem critică într-un oraş, înseamnă că e mort. Nu prea avem cultura instalaţiilor urbane, nici de artă, nici de arhitectură şi faptul că a fost realizată această instalaţie şi că a pornit o dezbatere în societate asta înseamnă că trezeşte comunitatea la viaţă”, a
După zece luni, specialiştii vor crea o grădină cu plante care va rămâne oraşului.
„Ne aflăm într-un spaţiu sacru al oraşului, care trezeşte emoţii extraordinare, aşa cum au spus colegii arhitecţi”. „Există balconul Operei, de la etajul cinci publicul va avea perspectivă către Catedrala, acolo au murit primii oameni din decembrie 1989, Palatul Lofler - cu calcanul ce poartă încă urme de gloanţe, axa cu Alba Iulia şi locul unde se afla magazinul de desfacerea al dinastiei de grădinari Mühle”, a enumerat peisagistul.
„Instalaţia asta nu are în sine viaţa ei, ci trăieşte prin relaţiile vizuale pe care le are cu oraşul”, a concluzionat Alexandru Ciobotă.
Piaţa Victoriei, văzută de la înălţime
Pepiniera.1306 plante pentru Timişoara invită trecătorii să se oprească pentru câteva momente şi să observe Piaţa Victoriei printr-o experienţă nouă, de la înălţime.
Instalaţia temporară, realizată dintr-o structură metalică, modulară, şi care adăposteşte o pepinieră a oraşului, este deschisă publicului larg pentru o perioadă de 10 luni, până la finalul anului 2023.
Fiecare platformă oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii iconice, precum şi loc pentru multiple activităţi culturale. Instalaţia poate fi văzută ca un test pentru noi posibilităţi de a folosi, imagina şi percepe spaţiul public. Având în vedere viitoarele transformări urbane ale zonei, propunerea urmăreşte să pună în discuţie diverse funcţiuni şi temporalităţi ale oraşului şi implicarea diferitelor comunităţi şi instituţii în procesul de regenerare. Odată încheiată perioada sa de viaţă, Pepiniera va pune structura, arborii şi plantele înapoi în circuit, respectând logica de refolosire totală a resurselor.
Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol. Proiectul îşi propune astfel să transmită un mesaj puternic despre (bio)diversitatea urbană ca element identitar al Timişoarei şi serviciile ecosistemice pe care aceasta la aduce societăţii. Totodată, intervenţia propune şi o importantă componentă comunitară prin implicarea unei reţele locale de producători şi a societăţii în general. Prin componenta naturală, Pepiniera aduce în discuţie problematici globale precum schimbarea climatică, deşertificarea, lipsa spaţiilor umbrite, crizele de resurse, co-existenţa diverselor forme de viaţă, patrimoniul botanic al oraşului.
Structura a fost realizată de Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Timiş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
