Includerea scriitorului Mario Vargas Llosa în Academia Franceză ar fi nici mai mult, nici mai puţin decât „o eroare, chiar o vină” a Nemuritorilor. Aceasta este declaraţia amară publicată joi în paginile Libération, la câteva zile după ce scriitorul peruan l-a susţinut pe José Antonio Kast, candidat conservator la alegerile prezidenţiale din Chile, scrie Le Figaro.
Acest angajament se înscrie într-o lungă suită de luări de poziţie ale laureatului cu premiul Nobel pentru Literatură pe 2010, observă un colectiv de profesori şi cercetători universitari, care s-au indignat „cu stupefacţie” de indiferenţa aparentă a Academiei pentru acest subiect, la o lună după primirea sa în for, pe fotoliul rămas vacant al lui Michel Serres.
„Această alegere ridică probleme etice serioase”, au subliniat semnatarii, printre care se numără lingvistul César Itier, geograful Evelyne Mesclier, antropologii Valérie Robin Azevedo şi Pablo del Valle, precum şi istoricul Sylvie Taussig. Sprijinul politic acordat de Mario Vargas Llosa mai multor figuri ale dreptei radicale, chiar extreme, din America Latină, îi deranjează astfel pe cercetătorii care îi reproşează „anticomunismul fervent” şi „ultraliberalismul economic”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Susţinător al preşedintelui radical columbian Ivan Duque, al candidatei la alegerile prezidenţiale din Peru Keiko Fujimori, faţă de memoria regimului Pinochet din Argentina şi apropiat de cercurile franchiste din Spania, scriitorul de astăzi, în vârstă de 85 de ani, este un Nemuritor ciudat, în acest context, notează semnatarii apelului. „Poate că Academia a considerat că scriitorul peruan a întruchipat idealul scriitorului devotat din Iluminism”. Mai presus de toate, intrarea sa în for „pătează imaginea Franţei în America Latină unde poziţiile extremiste ale lui Mario Vargas Llosa sunt binecunoscute şi stârnesc de multă vreme o puternică respingere”, estimează colectivul.
Printre acţiunile arătate cu degetul de cercetători se numără şi felicitările scriitorului adresate în septembrie lui Ivan Duque pentru politica sa, la mai multe luni de la represiunea sângeroasă a manifestanţilor columbieni care a cauzat moartea a peste 70 de persoane şi a făcut sute de răniţi. Sau intervenţiile sale în favoarea lui Keiko Fujimori şi contestarea rezultatelor de la alegerile din Peru din această vară, care s-au încheiat cu victoria candidatului stângii radicale, Pedro Castillo.
Semnatarii au amintit şi de evaziunea fiscală practicată de Mario Vargas Llosa şi dezvăluită de Panama Papers, apoi de Pandora Papers. Cercetătorii au amintit şi de lobby-ul exercitat de Fundaţia Internaţională pentru Libertate (FIL), al cărui preşedinte este Llosa, în favoarea „consolidării reţelelor dreptei şi a extremei drepte hispano-americane”.
Într-un interviu pe care l-a acordat în 2019 ziarului Le Figaro, Mario Vargas Llosa se mândrea că „nu a separat niciodată politica de moralitate”. „Este, cred, misiunea scriitorului, îşi amintea el atunci, definindu-se drept un liberal. Este bine să ne amintim asta astăzi, când asistăm la ascensiunea puterii, aproape peste tot în lume, nu doar a populismului şi naţionalismului local, a acestor noi forme de egoism, ci a extremismelor de tot felul, care uneori avansează mascat”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
