Gaudeamus 2018 - Istoricul Liviu Maior: Am avut în Ardeal o revoluţie disciplinată

În seria de cărţi dedicate Centenarului Marii Uniri, profesorul şi istoricul Liviu Maior a vorbit, miercuri, în cadrul Târgului Gaudeamus, la evenimentul de lansare a cărţii sale "Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod", editată de Şcoala Ardeleană, despre însemnătatea unirii Ardealului cu România, consecinţele faptei românilor, "o decizie conjugată", datorită acestor oameni, "noi am avut în Ardeal o revoluţie disciplinată".

"Unirea Transilvaniei cu România a început practic în 12 octombrie 1918, când s-a luat hotărârea de a se rupe legăturile de Ungaria. Este o dată crucială. România s-a separat de Ungaria. În 18 octombrie, Alexandru Vaida Voevod a fost în Parlamentul de la Budapesta, a ţinut celebrul său discurs în care-l menţionează de 12 ori pe preşedintele Wilson şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Un curaj extraordinar, un gest cu un ecou pe care este greu să ni-l imaginăm astăzi, gândindu-ne la mijloacele de atunci de propagandă şi de difuzare a informaţiilor pe întreg teritoriul Transilvaniei”, a explicat istoricul la standul "România Centenar” din cadrul Târgului Gaudeamus.

El a reamintit de fapta "extraordinară" a românilor.

"Între aceste două momente şi 1 decembrie 1918 a fost un timp scurt. A fost extraordinară fapta românilor, când fără guvern, cu diferite centre de putere în Transilvania, au reuşit. Pentru că la gestul liderilor lor au înţeles că este marea şansă a românilor. A fost un moment în care s-a produs o mare mobilizare şi Maniu, Vaida şi ceilalţi erau şocaţi de răspunsul oamenilor. Au fost adunări populare în întreaga Transilvanie. Totul începe cu: "Vrem să ne unim cu ţara!".

Liviu Maior a punctat şi "un adevăr ţinut sub preş".

"Iuliu Maniu, în 30 noiembrie, la Alba Iulia, cu o zi înainte de Marea Adunare, a spus: Scopul acestei adunări este unul singur - unirea tuturor teritoriilor locuite de români. Şi a mai adăugat un adevăr, pe care de multe ori îl ţinem sub preş: la 1 decembrie 1918 s-au unit România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina. A fost o decizie conjugată. O unire a unor teritorii româneşti care s-au aflat sub stăpâniri străine, cu legislaţii străine, cu minorităţi în interiorul lor”, a subliniat istoricul.

"Este un act care dă oxigenul şi energia necesară pentru a merge înainte (...). Ideea de unire a românilor în Ardeal a învins bolşevismul, un lucru de excepţie. Armata română a intrat în 25 noiembrie în Ardeal, în zona secuimii, şi a staţionat la Borsec. 1.500 de soldaţi slab echipaţi, erau după perioada cea mai grea din istoria Regatului român. Au staţionat şi bine au făcut, pentru că nimeni nu poate să spună că armata română a cucerit Ardealul. Ardealul nu a fost cucerit de nimeni, a fost voinţa românilor de acolo de a se uni cu România pe principii democratice, inspirate de liberalismul vremii", a afirmat Maior, subliniind că "datorită acestor oameni, noi am avut în Ardeal o revoluţie disciplinată”, a punctat istoricul, indicând că "Centenarul şi istoria lui nu s-a încheiat", a concluzionat Maior.

Referindu-se la unirea României cu Basarabia, un subiect sensibil în prezent, Liviu Maior a opinat că "elita noastră şi astăzi vrea unirea cu Basarabia, dar nu ştiu dacă toată lumea înţelege cât de important este acest lucru şi că el trebuie să devină un fenomen de masă şi de-o parte şi de alta". 

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.