Muzeul de Arte Frumoase (Kunstmuseum) din Berna, care a moştenit în 2014 impresionanta colecţie controversată a lui Cornelius Gurlitt de 1.600 de tablouri, desene şi sculpturi, a anunţat că renunţă la aproape patruzeci de opere furate de nazişti sau cu origine suspectă, scrie francetvinfo.fr.
Colecţionarul germano-austriac Cornelius Gurlitt, al cărui tată a fost negustor de artă care a servit regimului hitlerist, a murit în mai 2014 stipulând prin testament drept moştenitor unic muzeul elveţian, o decizie care a „surprins” instituţia culturală.
Colecţia, o adevărată comoară, cuprinde pânze de Renoir, Monet, Picasso, Manet, Cézanne, Matisse, Courbet, Toulouse-Lautrec, Rubens, Brueghel cel Tânăr, Beckmann, Delacroix sau Munch.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În noiembrie 2014, muzeul a decis să accepte această moştenire, renunţând la dreptul de proprietatea asupra operelor de artă care ar fi putut fi identificate ca aparţinând proprietarilor evrei jefuiţi de nazişti, conform unui acord încheiat cu Germania.
Au fost demarate evaluări asupra operelor, implicând experţi internaţionali independenţi.
După mai mulţi ani de cercetare asupra Moştenirii Cornelius Gurlitt, Muzeul de Arte Frumoase din Berna a anunţat că renunţă la nouă „opere furate sub regimul naţional-socialist”. Aceste nouă lucrări au fost restituite proprietarilor de Germania în acord cu muzeul de arte din Berna.
În plus, muzeul renunţă „să intre în posesia unor lucrări de provenienţă incertă, dar care conţin indicii şi/sau împrejurări suspecte, chiar dacă lipseşte dovada furtului de către nazişti”, adică în total 29. Dintre acestea 29, cinci au fost deja returnate în Germania, două fac obiectul unei cereri de restituire şi 22 rămân la muzeu pentru cercetări ulterioare.
Pe de altă parte, muzeul a decis să păstreze 28 de lucrări a căror provenienţă, care poate fi urmărită, arată că nu sunt lucrări furate de nazişti, precum şi alte 246 de lucrări create de membrii familiei Gurlitt.
De asemenea, muzeul va păstra aproape 1.100 de lucrări cu provenienţă incertă, dar pentru care „nu există nicio dovadă de furt de către nazişti sau circumstanţe suspecte”. În jur de 270 de lucrări au fost excluse de la cercetare „pentru că sunt lucrări din portofolii dezmembrate şi alte piese produse în serie”.
Abia în 2012, comoara lui Cornelius Gurlitt, care a murit la vârsta de 81 de ani, a fost descoperită în timpul unui raid vamal în apartamentul său din München şi apoi într-o altă locuinţă, la Salzburg, în Austria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
