Raportul CE privind statul de drept - Gorghiu: Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menţinut. Vom continua dialogul deschis şi onest cu Comisia Europeană

”Prezentul raport notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 şi anume: adoptarea noilor Legi ale justiţiei şi constituirea grupului de experţi independenţi pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la noile legi ale justiţiei, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcţionarea sistemului post-SIIJ. În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, conform calendarului. Comisia Europeană îşi menţine îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar. În acelaşi timp, constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activităţii de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenţei mass-media, îmbunătăţirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internaţională a Institutului pentru Drepturile Omului”, indică MJ.

Conform sursei citate, percepţia publicului general este că independenţa sistemului judiciar a crescut în comparaţie cu 2022, la 48% dar se menţine la acelaşi nivel ca şi în 2016, iar un alt aspect care impune o atenţie suplimentară este faptul că percepţia la nivel de experţi şi mediu de afaceri este aceea că nivelul corupţiei rămâne ridicat.

Referitor la ”Pilonul I – Sistemul de justiţie”, se evidenţiază că noile Legi ale justiţiei reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenţei justiţiei, precum şi faptul că ele abordează mai multe preocupări de lungă durată şi contribuie în mod pozitiv la consolidarea eficienţei şi independenţei sistemului judiciar, notează MJ.

Cu privire la calitatea actului de justiţie, se reţine că sunt dezvoltate, în continuare, instrumente digitale pentru gestionarea cauzelor, statistici şi afişarea on line a deciziilor instanţelor, iar în ceea ce priveşte eficienţa în ansamblu a sistemului, se menţionează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor, consideră Ministerul Justiţiei.

”În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluţionare a cauzelor civile şi comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluţionate decât cele nou intrate. Pe de altă parte, se reţine că deficitul tot mai mare de magistraţi generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar. Situaţia a devenit critică în unele instanţe şi parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut. De asemenea, Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanţelor rămâne ridicat”, afirmă MJ.

În privinţa Pilonului II – Cadrul anticorupţie, Comisia a menţionat că se menţin rezultatele pozitive în combaterea corupţiei, inclusiv cazuri de mare corupţie, au fost abordate provocările operaţionale ale DNA, reforma Codului penal şi a Codului de procedură penală este finalizată şi Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autorităţile naţionale.

”A fost notat şi faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunităţii, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaţilor în 2019. Referitor la Agenţia Naţională de Integritate, au fost reţinute progresele realizate privind codificarea legilor integrităţii, digitalizarea declaraţiilor de avere şi interese, precum şi faptul că instituţia este autoritatea competentă să soluţioneze raportările avertizorilor de integritate”, se arată în comunicatul MJ.

Pe baza acestei analize, Comisia a formulat şapte recomandări pentru România: să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei; să dispună măsurile operaţionale necesare pentru soluţionarea provocărilor restante privind investigarea infracţiunilor în sistemul judiciar; să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unităţile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari; să ia măsuri pentru consolidarea independenţei mass-media; să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ; să continue eforturile privind acreditarea internaţională a Institutului privind Drepturile Omului.

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus în anul 2020. România a sprijinit, în mod activ, utilizarea acestui mecanism, care se adresează în mod uniform tuturor Statelor Membre şi realizează, anual, o radiografie a realităţilor din teren, pe baza celor 4 piloni analizaţi.

Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare Stat Membru. Anul acesta Raportul realizează o primă evaluare a progreselor înregistrate de Statele Membre în îndeplinirea recomandărilor.