Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a patra ediţie a raportului anual privind statul de drept, în care analizează situaţia din fiecare stat membru, inclusiv din România, în cazul căreia constată că încă mai există unele probleme în sistemul judiciar, deşi unele îmbunătăţiri sunt evidente, percepţia corupţiei în sistemul public rămâne la un nivel ridicat, în timp ce independenţa presei este pusă serios sub semnul întrebării. Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu, afirmă, după ce Comisia Europeană a făcut public raportul, că sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menţinut. Percepţia publicului general este că independenţa sistemului judiciar a crescut în comparaţie cu 2022, la 48% dar se menţine la acelaşi nivel ca şi în 2016, iar un alt aspect care impune o atenţie suplimentară este faptul că percepţia la nivel de experţi şi mediu de afaceri este aceea că nivelul corupţiei rămâne ridicat, notează Ministerul Justiţiei într-un comunicat transmis după publicarea documentului.
Raportul vizează patru capitole mari: reformele din sistemele naţionale de justiţie, cadrul anticorupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi alte mecanisme de control şi echilibru instituţional.
Până în noiembrie 2022, reformele din România în domeniul justiţiei şi anticorupţiei au fost urmărite de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). De atunci, acestea sunt monitorizate exclusiv în cadrul mai larg al evaluării anuale a statului de drept în fiecare stat membru. La 28 iunie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a informat Comisia Europeană printr-o scrisoare despre măsurile luate de România pentru a îndeplini ultimele angajamente care mai rămăseseră de îndeplinit şi care erau menţionate în concluziile raportului MCV din 2022, precum şi măsurile suplimentare luate pentru a continua să menţină respectarea statului de drept, se arată în preambulul raportului din 2023 pentru România.
La capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul pentru România arată că modificările aduse regimurilor de răspundere civilă şi disciplinară consolidează independenţa sistemului judiciar, dar unele cazuri de sancţiuni disciplinare în ceea ce priveşte anumiţi magistraţi continuă să ridice motive de îngrijorare.
De asemenea, în ciuda eforturilor continue de îmbunătăţire a situaţiei, deficitul tot mai mare de magistraţi generează preocupări serioase, deoarece ar putea avea în timp un impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
Nu au existat evoluţii în ceea ce priveşte impactul măsurilor luate pentru a aborda problema duratei excesive a procedurilor civile şi penale în urma hotărârilor judecătoreşti definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, mai constată raportul.
În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepţie a corupţiei 2022 realizat de Transparency International, România obţine un scor de 46/100 şi se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană şi pe locul 63 la nivel global.
Reforma Codurilor penal şi de procedură penală din România a fost adoptată, dar Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru a clarifica termenul de prescripţie s-a lovit de răspunsul legislativ întârziat şi a dus la închiderea unor cazuri de corupţie şi la anularea de condamnări, arată raportul CE. De asemenea, procesele de corupţie au fost amânate din cauza reorganizării judiciare, ceea ce riscă întârzieri şi chiar atingerea termenului de prescripţie, avertizează documentul.
Aplicarea regulilor privind activitatea de lobby pentru membrii guvernului rămâne în continuare de îmbunătăţit. Nu s-a înregistrat încă niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului, menţionează raportul.
La capitolul presă, experţii CE au ajuns la concluzia că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului juridic privind transparenţa proprietăţii mass-media.
De asemenea, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandarea din 2022 de a consolida conducerea independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media.
Finanţarea mijloacelor de informare în masă, în special a celor audiovizuale, de către partidele politice nu are transparenţă.
De asemenea, nu s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la la informaţii.
Situaţia în ceea ce priveşte ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţa împotriva jurnaliştilor rămâne o problemă, constată raportul.
În ceea ce priveşte capitolul legat de alte mecanisme de control şi echilibru instituţional, Comisia Europeană notează că există noi instrumente ce vizează îmbunătăţirea transparenţei şi a calităţii procesului de luare a deciziilor şi adoptare a legislaţiei, dar constată că utilizarea ordonanţelor guvernamentale de urgenţă (OUG) a crescut.
Până în prezent, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente, dar autorităţile şi-au luat angajamente în vederea îmbunătăţirii acestor procese, menţionează raportul.
Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte obţinerea acreditării pentru un Birou Naţional pentru Drepturile Omului, mai constată documentul.
Deşi au fost raportate îmbunătăţiri ale cadrului juridic, organizaţiile societăţii civile continuă să se confrunte cu provocări juridice şi financiare, se arată în raportul pe 2023 privind situaţia statului de drept în România.
RECOMANDĂRI PENTRU ROMÂNIA
În general, în ceea ce priveşte recomandările din Raportul din 2022 privind statul de drept (MCV), România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte asigurarea faptului că revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile pentru independenţa sistemului, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar al magistraţilor, şi unele progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din cadrul sistemului judiciar, ţinând seama de standardele europene şi avizele relevante ale Comisiei de la Veneţia, menţionează raportul.
S-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte abordarea provocărilor operaţionale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv în ceea ce priveşte recrutarea de procurori, precum şi unele progrese în ceea ce priveşte monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie din sistemul judiciar.
În schimb, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea normelor şi mecanismelor de consolidare a unei conduceri independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând cont de standardele europene privind mass-media din serviciul public.
Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor legislative.
Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte continuarea eforturilor de creare a unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.
Pe această bază şi având în vedere alte evoluţii care au avut loc în perioada de referinţă, pe lângă faptul că există angajamente asumate şi în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupţie şi procesul legislativ, se recomandă României:
- Să finalizeze procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, în special prin finalizarea evaluării, în curs de realizare, de către grupul de experţi la nivel înalt.
- Să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
- Să continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ţinând seama de standardele europene.
- Să introducă, fără întârziere, norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Să intensifice eforturile de consolidare a normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale şi de conducere a mass-mediei din serviciul public, luând în considerare standardele europene.
- Să intensifice eforturile pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
- Să intensifice eforturile pentru a obţine acreditarea unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
