Fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, condamnat la trei ani şi nouă luni de închisoare pentru trafic de influenţă

Tribunalul Bucureşti a decis, luni, condamnarea lui Gheorghe Ştefan la trei ani şi nouă luni de închisoare. De asemenea, instanţa a decis să menţină liberarea condiţionată din această pedeapsă.

 

Tribunalul a luat act că suma de 226.967,15 euro, primită de către Gheorghe Ştefan în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a fost restituită.

 

Instanţa a mai decis să ridice măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27 decembrie 2016 şi să respingă ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Poşta Română.

În martie 2017, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă în al optulea dosar de corupţie "Poşta Română", în care prejudiciul este de 2,2 milioane de lei, anunţa DNA. Alături de Ştefan au fost judecaţi, de către magistraţii Tribunalul Bucureşti, doi foşti directori din compania naţională şi doi oameni de afaceri.

Procurorii îl acuzau pe Gheorghe Ştefan că, în perioada iulie-august 2009, i-a propus omului de afaceri Marian Constantinof, trimis în judecată pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ca, în schimbul unor sume de bani, să îşi folosească influenţa pe lângă reprezentanţii Companiei Naţionale Poşta Română astfel încât sucursala "Fabrica de Timbre” a companiei să le atribuie unor societăţi comerciale, controlate de omul de afaceri, contracte având ca obiect furnizarea de hârtie.

"Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hârtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate", susţineau anchetatorii.

Ei arătau că un prim pas pentru atribuirea contractelor către firmele controlate de Constantinof a fost numirea, în 8 septembrie 2009, cu sprijinul lui Ştefan, a lui Cosmin Dragoş Mihăilescu, la conducerea "Fabricii de Timbre”.

Mihăilescu, trimis şi el în judecată pentru abuz în serviciu, era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică, mai spun procurorii.

Anchetatorii arătau că "Fabrica de Timbre” este o sucursală fără personalitate juridică a Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), aceasta putând achiziţiona doar hârtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi.

"În vederea declanşării procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hârtiei din partea centralei CNPR către sucursala «Fabrica de Timbre». Sucursala ar fi trebuit să achiziţioneze hârtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit (hârtie pentru imprimante matriceale)", explicau procurorii în rechizitoriu.

Ei precizau că Mihai Chebac, trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, numit şi menţinut în funcţia de director al Direcţiei Dezvoltare din CNPR cu susţinerea lui Gheorghe Ştefan, a trimis către "Fabrica de Timbre” o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hârtie, mult mai mari decât necesarul subunităţilor poştale.

"Furnizarea acestei cantităţi de hârtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor inculpatului Marian Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de «Fabrica de timbre» cu societăţile comerciale controlate de Marian Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan", potrivit DNA.

Procurorii mai arătau că s-a constituit un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către "Fabrica de timbre” a cantităţii de hârtie de la societăţile comerciale ale lui Marian Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la SC Romkuvert SRL, reprezentată de Dorin Laurian Firuti, şi el inculpat pentru abuz în serviciu.

Astfel, Firuti a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hârtie, deşi a primit doar o mică parte din această cantitate, spuneau anchetatorii.

"Preţul de achiziţie a hârtiei a fost mai mare decât preţul de piaţă de la acel moment şi, prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, sucursala „«Fabrica de Timbre» a cumpărat hârtie de la firme interpuse controlate de inculpatul Constantinof Marian şi nu de la furnizorii tradiţionali. În această manieră preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de CNPR. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor două societăţi, inculpatul Constantinof Marian a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme. S-a procedat astfel pentru ascunderea adevăratei naturi a provenienţei banilor. Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie - decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro", mai arăta DNA.

Potrivit procurorilor, ulterior, a mai fost simulată o licitaţie publică, în urma căreia a fost desemnată câştigătoare o altă societate comercială controlată de Marian Constantinof.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat Companiei Naţionale Poşta Română este 2.215.678 lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă, mai arătau anchetatorii.

Procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor Gheorghe Ştefan, Cosmin-Dragoş  Mihăilescu, Mihai Chebac, Dorin-Laurian Firuti, Romkuvert SRL şi Romkuvert IND SRL.

DNA preciza că, anterior, au fost trimise spre judecare alte şapte dosare având ca obiect infracţiuni care au determinat prejudicii în dauna Companiei Naţionale Poşta Română, în trei dintre ele fiind pronunţate decizii de condamnare definitivă.

În 3 octombrie 2016, Gheorghe Ştefan a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul Microsoft, iar în vara anului 2017 pedeapsa sa a fost redusă la trei ani şi jumătate în urma denunţurilor pe care fostul edil le-a făcut în mai multe dosare instrumentate de DNA. În septembrie 2017 Gheorghe Ştefan a fost liberat condiţionat.

Urmărește-ne și pe Google News