Germanii votează duminică pentru a da o lungă pagină Merkel, în cel mai indecis scrutin din istoria Germaniei, în care social-democraţii şi conservatorii se înfruntă cot la cot, relatează AFP.
Înaintea deschiderii secţiilor de votare, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), suspansul era total în prima economie europeană, care înregistra aproximativ 40% de indecişi în rândul celor 60,4 milioane de alegători.
Social-democraţii actualului ministru al Finanţelor Olaf Scholz îi devansează uşor, cu 25% în intenţiile de vot, pe conservatorii lui Armin Laschet, creditaţi cu 22-23% - un scor istoric de mic, potrivit ultimelor sondaje.
Diferenţa este însă prea mică între centru-stânga şi centru-dreapta pentru a se face vreun prognostic.
NEGOCIERI
Publicarea primelor estimări, la ieşirea de la urne, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României) nu va permite neapărat să se vadă mai clar.
Numeroşi alegători - inclusiv Angela Merkel - au optat să voteze prin corespondenţă, un vot care nu este luat în calcul în această primă fotografie a scrutinului.
Numele viitorului cancelar şi alcătuirea majorităţii riscă să nu fie cunoscute duminică seara.
Negocieri îndelungate urmează să fie necesare - indiferent ce se va întâmpla - în lunile următoare, în vederea formării viitorului atelaj al puterii, şi există riscul antrenării unei paralizii europene până în primul trimestru al lui 2022.
Angela Merkel, care se pregăteşte să se retragă din viaţa politică, ar putea să rămână la conducere până la sfârşitul acestui an, pentru a expedia afacerile curente.
După ce s-a ferit de lupta electorală, cancelarul, care îl va egala prin cei 16 ani la Cancelarie pe mentorul său Helmut Kohl, nu şi-a menajat efortul în ultima linie dreaptă.
La ultimul miting electoral la care a participat în calitate de cancelar, Merkel, în vârstă de 67 de ani, dintre care a petrecut peste 30 în politică, a îndemnat sâmbătă, la Aachen, la vot cu Laschet, în numele ”viitorului” ţării.
Angajamentul unui cancelar a cărui popularitate rămâne mare, ar putea, oare, să împiedice o victorie a Partidului Social Democrat (SPD)? Nu este deloc sigur.
SPD, care a rămas împotmolit mult timp pe locul trei în sondaje, s-a redresat puternic începând de la jumătatea lui august.
Greşelile adversarilor săi şi un parcurs aproape fără greşeală al candidatului formaţiunii, cu o tendinţă de centru, i-au permis să dezmintă prognosticurile care-i preziceau unuia dintre cele mai vechi partdide din Europa o moarte lentă.
GUST AMAR
Fostul primar al Hamburgului, candidatul SPD, în pofida unei lipse a charismei, a făcut o campanie electorală fără cusur şi nu a ezitat să pozeze, inclusiv gestual, drept adevăratul moştenitor al lui Merkel.
Uniunea Creştin Democrată (CDU), mult timp în frunte în intenţiile de vot, riscă să cadă, pentru prima oară din 1949, sub pragul simbolic de 30%.
În afară de uzura puterii, uniunea conservatoare a fost afectată de campania rea a candidatului său neîndemânatic şi nepopular.
Preşedintele CDU şi al celui mai mare land, Renania de Nord-Wesfalia, Laschet are reputaţia de a cădea mereu în picioare şi de a-şi înfrânge adversarii cei mai duri.
Însă prăjina pare foarte sus, de această dată, pentru candidatul conservator, care şi-a impus candidatura într-un război teribil al liderilor împotriva liderului bavarez Markus Söder, cu mult mai popular ca el.
Sperietoarea unei coaliţii de stânga - agitată de către conservatori - i-ar putea însă mobiliza pe indecişi.
Verzii ar urma să se mulţumescă cu locul trei, creditaţi cu aproximativ 17% din intenţii.
Acest scor ar fi istoric pentru Verzi, care nu au depăşit, până în prezent, pragul de 10% decât în 2009.
Însă le-ar lăsa un gust amar, pentru că erau, în aprilie, în frunte în sondaje, într-o Germanie îngrijorată de modificările climatice.
Şefa lor, Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, şi-a multiplicat greşelile în vară, între acuzaţii de plagiat şi prime nedeclarate.
Verzii vor să intre în Guvern, dacă este posibil împreună cu social-democraţii. Pentru prima oară din anii '50, un al treilea partid ar urma să fie necesar sprijinul unul al treilea partid.
Partidul Liberal (FDP) pare, deja, drept unul care ar putea face cărţile.
Partidul Die Linke (stânga radicală) pare să fie pregătită să ia parte la putere, însă va fi nevoită, mai întâi, să renunţe la criticile la adresa NATO.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care a intrat pentru prima oară în Bundestag în urmă cu patru ani, ar urma să-şi confiirme parlamentarismul, creditat cu 10%, însă este exclus de la orice coaliţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
