Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest se va deschide cu una dintre cele mai discutate producţii ale momentului, „Metronom”, în regia lui Alexandru Belc, distinsă cu Premiul pentru Regie Un Certain Regard, Cannes 2022.
În timp ce Ţiriac şi Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii în 1972, doi liceeni se iubesc şi scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă. Când el primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, ei ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.
„Metronom”, debutul în lungmetraj de ficţiune al cineastului Alexandru Belc, a câştigat Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii Un Certain Regard la Cannes, în ovaţiile publicului şi ale criticii.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Acest debut stilizat, lent şi cu o imaginaţie bogată e mult mai mult decât o versiune românească la Romeo şi Julieta”, scrie prestigioasa publicaţie Variety, în timp ce Screen International îl descrie ca „un instantaneu convingător al unor adolescenţi aflaţi în pragul maturităţii, a căror luptă pentru a-şi găsi vocea este împiedicată de autorităţi - de la părinţii îngrijoraţi, până la securitate - care le suflă în ceafă.” Cei de la Clapper îl consideră chiar „unul dintre cele mai bune filme ale anului” pentru că este o „călătorie emoţională empatică, realizată cu un meşteşug uimitor” în timp ce Disappointment Media ne asigură că „nu e un film pe care să-l uităm prea curând.”
Acest „film sublim de frumos” (The Upcoming) este distribuit de Strada Film International şi va putea fi văzut în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest cu două săptămâni înaintea premierei în cinematografe programată pentru 4 noiembrie.
O nouă generaţie de cineaşti scandinavi face valuri, păşind pe urmele lui Ingmar Bergman, Lars von Trier şi a mişcării Dogma: în acest an, trei regizori complet diferiţi, dar cu viziuni la fel de puternice, au participat în competiţia de la Cannes. Cu toţii sunt legaţi de faimoasa “şcoală suedeză de film”.
Regizorul cult suedez Ruben Östlund, câştigător al unui Palme d'Or în 2017 pentru The Square, s-a întors anul acesta la Cannes cu Triangle of Sadness, cu care a reuşit să-şi revendice, din nou, trofeul suprem. Acestei proaspete capodopere sarcastice i s-au alăturat alte două filme ale unor cineaşti în ascensiune, la origine imigranţi, pe care publicul le poate vedea la această ediţie: Boy from Heaven, al suedezului Tarik Saleh – Premiul pentru cel mai bun scenariu, Cannes 2022, şi Holy Spider, al danezului-iranian Ali Abbasi – Premiul pentru cea mai bună actriţă, Cannes 2022 pentru Zar Amir Ebrahimi.
Regizorii nordici „forţează adesea limitele limbajului cinematografic”, spune Claus Christensen, editorul revistei daneze de film Ekko. „Este vorba de divertisment, dar scopul este şi de a provoca publicul. Regizorul are libertatea de a-şi explora viziunea artistică, oricare ar fi aceasta”.
Abbasi, născut în Iran acum 40 de ani, şcolit în Suedia şi stabilit în Danemarca, se află la a doua sa apariţie la Cannes, după ce a câştigat secţiunea Un Certain Regard în 2018 pentru debutanţi cu Border, un film excentric, cu accente fantastice, despre un poliţist de frontieră. Noua sa peliculă, „Holy Spider”, este povestea dură a unui criminal în serie care "curăţă" oraşul sfânt iranian Mashhad de prostituatele de stradă.
„Nu îl poţi cataloga. Atunci când crezi că l-ai prins într-o definiţie, el îşi schimbă forma şi devine altceva”, a declarat pentru a Agenţia France-Presse producătorul său Jacob Jarek. Abbasi a terminat recent de filmat episoade pentru viitorul serial post-apocaliptic HBO, „The Last of Us”, bazat pe un joc video. „Holy Spider” al lui Ali Abbasi reuşeşte în mod ingenios să facă o punte între realismul social şi cinematografia de ”consum”, într-un mod care lasă să se înţeleagă că ambele îşi au rădăcinile într-o zonă similară de autenticitate curajoasă. Această versatilitate defineşte generaţia sa, spune Jarek. Valul anterior de cineaşti nordici, precum von Trier şi Thomas Vinterberg, a câştigat faima internaţională cu mişcarea Dogma, care a stabilit reguli stricte de filmare menite să asigure un realism frust operelor. Dar noua generaţie este „mai dispusă să lucreze cu genuri şi să le combine: să facă comedii şi lucruri mai uşoare amestecate cu lucruri întunecate”, a mai adăugat Jarek.
Atât filmele lui Abbasi, cât şi cele ale lui Saleh, se bazează în mare măsură pe trecutul lor de imigranţi. Abbasi a părăsit Teheranul pentru Suedia în 2002 şi s-a stabilit apoi în Danemarca, în timp ce Saleh s-a născut la Stockholm, din mamă suedeză şi tată egiptean.
Trecutul lui Saleh a fost esenţial pentru realizarea filmului Boy from Heaven, a declarat acesta presei prezente la Cannes: „Cred că există un motiv pentru care o mulţime de regizori au origini imigrante, precum Francis Ford Coppola şi Miloš Forman. Eşti poziţionat în interiorul şi în exteriorul a ceva. Într-un fel, acesta este rolul regizorului... să vadă atât asemănările, cât şi diferenţele”. „Boy from Heaven” este un thriller întunecat amplasat în Cairo despre un băiat sărac căruia i s-a acordat o bursă la prestigioasa Universitate Al-Azhar, unde se trezeşte atras într-o luptă brutală pentru putere între elita religioasă şi cea politică din Egipt. Faptul de a fi un outsider a fost crucial, a declarat Saleh. „Nimeni nu a mai intrat vreodată în Universitatea Al-Azhar cu o cameră de filmat. Un cineast egiptean ar merge la închisoare dacă ar face-o”, a declarat el pentru AFP.
Fost artist de graffiti, Saleh a crescut cu un tată cineast şi a lucrat în studioul său de film înainte de a urma cursurile unei şcoli de artă din Alexandria. Pe lângă faptul că a regizat episoade din serialele cult Westworld şi Ray Donovan, filmul său din 2017, „The Nile Hilton Incident”, care are loc tot la Cairo, a câştigat Marele Premiu al Juriului la Sundance.
Östlund, decanul trioului, cu şase lungmetraje la activ, a adus la Cannes primul său film în limba engleză. „Triangle of Sadness” este o satiră sălbatică a lumii modei şi a celor bogaţi, dar şi o critică dură la adresa accentului pus de societate pe frumuseţe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
