Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti - 36 de viziuni inedite asupra lumii contemporane, în Competiţia Internaţională de Scurtmetraj

Competiţia Internaţională de Scurtmetraj, cea mai longevivă secţiune competiţională a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti - BIEFF, revine cu 36 de filme provocatoare, alese din cele 1.450 înscrise la cea de-a 14-a ediţie. Scurtmetrajele selectate provin din 22 de ţări, iar peste 20 dintre acestea sunt regizate sau co-regizate de cineaste. Întreaga selecţie de filme va putea fi văzută, în premieră în România, în perioada 24 - 29 septembrie, la Bucureşti.

Selecţia din  acest an, realizată de Oana Ghera, directoarea artistică a festivalului, împreună cu Flavia Dima, Dora Leu şi Călin Boto, curatori, este organizată discursiv în 7 programe curatoriale care interoghează şi deconstruiesc privirea şi modelele de reprezentare obişnuite din cinema. Totodată, filmele de anul acesta invită publicul la dialog şi reflecţie critică asupra unor subiecte actuale de interes socio-politic: de la analiza a varii moduri de relaţionare (între oameni, dar şi cu tehnologia şi inteligenţa artificială), la procesarea abuzurilor şi traumelor - individuale, istorice, de război.

Abonamentele BIEFF.14 şi biletele au fost puse în vânzare şi sunt disponibile pe eventbook.ro.

Programul complet al festivalului poate fi răsfoit pe bieff.ro.

Deopotrivă impertinent şi emoţionant, calupul Objects of Desire abordează tema conştiinţei de sine a inteligenţei artificiale în „The Oasis I Deserve”, un Black Mirror în regia lui Inès Sieulle, şi propune două formule creative de a transpune pe ecran aspecte ale memoriei afective, în „Crushed”, în regia lui Camille Vigny, şi Loveboard, în regia lui Felipe Casanova. De la Berlinale vine „Towards the Sun, Far from the Center”, regizat de Pascal Viveros şi Luciana Merino, care vrea să elibereze spectatorul din obsesia contemporană pentru 4K şi ultra-claritate, iar „Ludwig (Power Inferno)” al lui Anton Bialas este un tribut ireverent adus glacialului biopic despre Ludovic al II-lea al Bavariei regizat de Luchino Visconti în 1973.

Programul Frames of War chestionează atât conţinutul, cât şi producţia imaginilor dimprejurul războiului, a proceselor violente ale colonialismului şi imperialismului. Calupul este deschis de UNDR, prin care cineastul palestinian Kamal Aljafari problematizează reprezentarea palestinienilor, un popor al cărui  drept la propria imagine este suprimat. Continuă cu „Man number 4”, de Miranda Pennell, care invită la o înţelegere a contextului în care consumăm imaginile atrocităţii din Gaza. În „I Would Rather Be a Stone”, regia Ana Hušman, natura este supusă aceloraşi traume de război precum cele ale spiritului uman, iar în Unwanted Kinship, Pavel Mozhar investighează natura sistemică a crimelor de război ruse şi bieloruse în Ucraina, explorându-şi propria responsabilitate în raport cu războiul. Calupul se încheie cu „Like a Sick Yellow”, în care Norika Sefa problematizează atât rolul tradiţional de gen feminin, cât şi ritualurile sociale pe care acesta le presupune.

Programul Works and Days surprinde problemele contemporaneităţii în filme ca „To Exist Under Permanent Suspicion”, un thriller cu aparenţa unui fashion film despre iadul corporatist care este zona La Défense din Paris, „The Seventh Shift”, al ucrainiencei Nataliya Ilchuk, o privire tulburătoare asupra esenţei disperate a vieţii proletare în capitalismul târziu: munca şi singurătatea şi „Workers' Wings”, semnat de Ilir Hasanaj, care se apleacă asupra unor foşti muncitori care au suferit accidente de muncă debilitante şi care, au pierdut totul datorită acestora. În „Very Gentle Work”,  Nate Lavey prezintă o faţetă a New York-ului drept oraş-cheie al mişcării anarhiste americane, iar filmul Galei Hernández López, „for here am i sitting in a tin can far above the world”, investighează declinul unei ideologii care începe să aparţină trecutului - utopia cryptocurrency,

Calupul Atlas of Extinction investighează relaţia noastră cu natura, care se află astăzi în cel mai catastrofal punct din istorie. Lumile postumane, în care la cârmă se află animale („Magnifica: Passive Intruder”, „Lick a Wound” şi „De Gallo Qui Ovavit”) sau în care natura a preluat deja controlul asupra clădirilor („I Accidentally Stepped on a Flower”), ne arată dovezi şi şanse ale rezistenţei dincolo de daunele şi de violările comise deja de rasa umană („The Moving Garden”).

Urmând logica viselor, cele şase filme care compun programul Lucid Nighmares şterg graniţa între istorie şi ficţiune, real şi suprareal, între conştiinţa colectivă şi subconştientul marginal, cum se întâmplă în „315”, în regia lui Daniel Jacoby. detours while speaking of monsters este un dialog topografic despre miturile eroilor în căutare de antagonişti, iar în „512x512” un internaut intră în măruntaiele inteligenţei artificiale pentru a înţelege în ce fel funcţionează această conştiinţă sintetică a memoriei vizuale a lumii. „Dull Spots of Greenish Colours” al lui Sasha Svirsky se uită la felul în care mediul online ne suprasolicită într-un război al atenţiei care riscă să devină un război adevărat din pricina manipulărilor politice, iar „The Night of The Minotaur” foloseşte materiale de arhivă pentru a construi povestea lui Luz Emilia García, precursoarea cinemaului pornografic din Columbia. În „Coldness”, al Andreei Sánchez, urletele şi ţipetele unui film horror de serie B filmat la sfârşitul anilor ’80 îşi fac loc pe străzile din Andorra, creând o ruptură între prezentul şi trecutul cinematografic al ţării.

Regizorii programului Colonial Follies examinează ridicolul ambiţiei umane şi totodată revendică spaţii şi naraţiuni din trecut şi infuzându-le cu propria lor subiectivitate. „The Third World After the Sun” urmăreşte legătura dintre exploatarea cauciucului şi colonialism, pe când „Wild Fruits” al brazilianului Bernardo Zanotta, este o reimaginare a tot ce ştim şi nu ştim despre Michel de Montaigne, principiile şi iubirile lui. Calupul este completat de „When We Encounter the World”, o neaşteptată adaptare după mitul peşterii, „Parallel Botany”, un statement despre natura curiozităţii noastre infinite, şi „The Mars Project”, un fascinant film-montaj despre colonizarea spaţiului şi răspândirea capitalismului dincolo de Pământ.

Programul Picture Perfect propune o analiză minuţioasă şi exhaustivă a reprezentării rolurilor şi identităţii de gen. „Blue”, al regizoarei Violena Ampudia, este rezultatul unui proces de colaborare cu mai multe femei care s-au confruntat cu depresia postnatală, iar „getty abortions” analizează modul în care media ilustrează subiectul avortului. „Loving in Between” de Jyotri Mistri este o investigaţie jucăuşă a corporalităţii feminine, în timp ce „Razeh-Del”, cel mai recent film al lui Maryam Tafakory spune povestea unei reviste pentru femei care a existat vreme de puţin timp în Iranul anilor nouăzeci. Iar „The Sunet Special 2”, al lui Nicolas Gebbe, este o satiră ascuţită a aspiraţiilor mic-burgheze tipice nucleului familial în vremurile capitalismului tehno-feudal.

Filmele incluse în Competiţia Internaţională de Scurtmetraj a BIEFF concurează pentru trei premii (premiul BIEFF pentru cel mai bun scurtmetraj internaţional, premiul pentru cel mai bun regizor şi premiul pentru cel mai bun concept vizual), fiecare în valoare de 1.000 de euro.

Câştigătorii vor fi aleşi de un juriu de profesionişti din domeniul cinematografiei format din Morena Faverin, co-directoare artistică a Lago Film Festival, Azin Feizabadi, cineast şi curator de origine iraniană, membru al comitetul de selecţie al Berlinale Shorts, şi Niels Putman, co-fondator şi redactor al revistei  Talking Shorts, director artistic al platformei Kortfilm.be şi colaborator al Film Fest Gent şi Fantoche Int’l Animation Film Festival.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.