Muzeul Naţional „George Enescu” oferă publicului, în 21 septembrie, pentru a marca Ziua Patrimoniului European, acces liber şi ghidaj gratuit la sediile de la Sinaia - Casa Memorială "George Enescu" şi Tescani - „Secţia Dumitru şi Alice Rosetti - Tescanu - George Enescu”, în programul normal de vizitare.
La Sinaia, publicul este invitat la o interesantă prezentare a vitraliilor din sediul de la Bucureşti al muzeului, adăpostit în Palatul Cantacuzino. Aflat în continuare în restaurare, palatul îşi va dezvălui una dintre comori în cadrul evenimentului organizat la Casa memorială "George Enescu", din cartierul Cumpătu, sâmbătă, 21 septembrie, începând cu ora 12.00.
La evenimentul „Sticla care dăinuie: Patrimoniul vitralistic din Palatul Cantacuzino din Bucureşti. Viziune şi perspective” prezintă Amalia Verzea, artist monumentalist, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, expert în vitraliu şi restaurare al Ministerului Culturii, pictor vitralist şi restaurator atestat al Patriarhiei Ortodoxe Române, membru tehnic în Corpus Vitrearum Medii Aevi – Italia.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din anul 1992 şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar şi patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
Zilele Europene ale Patrimoniului
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections, care evidenţiază, printr-o călătorie în spaţiu şi timp, modul în care patrimoniul din diferite ţări ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural comun. Rutele Culturale sunt canale pentru dialogul intercultural, promovând o mai bună cunoaştere şi înţelegere a identităţii culturale europene.
Este interesant de menţionat că teza coridoarelor culturale a fost formulată, în jurul anilor '80, de un român, academicianul Răzvan Theodorescu (1939-2023). Acesta a pornit de la analiza caracterului internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au convieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci, identificând asemenea "coridoare" pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme de artă, meşteri şi cărturari; s-au evidenţiat, astfel, moduri de constituire, încă din preistorie,a unor nuclee culturale în ţinuturile răsăritene ale continentului nostru. Ulterior, UNESCO, a luat în considerare aceste ipoteze într-un proiect cu caracter internaţional ce ilustra şi faptul că asemenea coridoare erau cele care explicau unitatea unui vast şi divers spaţiu geografic şi istoric, multicultural, multiconfesional şi multireligios între Orientul asiatic şi Occidentul european.
Tema generoasă a acestei ediţii oferă posibilitatea iniţierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce vor avea în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul (fizic sau virtual), prin intermediul vizitelor, expoziţiilor, al traseelor ghidate tematice în mediul urban sau rural sau al activităţilor tematice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
