Volumul „Blaga, între legionari şi comunişti” de Marta Petreu, a apărut la Polirom şi în ediţie digitală

Volumul „Blaga, între legionari şi comunişti” pentru care Marta Petreu a fost laureată cu premiul „Scriitorul Anului” de Uniunea Scriitorilor din România, a apărut în colecţia „Plural” a editurii Polirom şi în ediţie digitală.

Premiul i-a fost decernat autoarei la Iaşi, vineri, în cadrul Galei Scriitorilor Anului 2021, organizată de Uniunea Scriitorilor din România. Marta Petreu a fost premiată ex aequo cu Daniel Cristea-Enache - pentru volumul „Linia de contur” (editura Spandugino).

Marta Petreu a primit pentru acelaşi volum şi Premiul „Scriitorul lunii august” 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, precum şi Premiul „Tudor Vianu” pentru întreaga operă de cercetare a culturii româneşti, oferit de Muzeul Naţional al Literaturii Române.
De curând, autoarea a primit şi Premiul de excelenţă „George Bacovia” al revistei Ateneu, ediţia 2021.

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat şi circulă încă în mediul românesc, uneori şi în cel internaţional, despre orientarea politică extremistă - legionară, apoi şi comunistă - a lui Lucian Blaga. Poet, dramaturg şi filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atât mai surprinzător cu cît autorul, spre deosebire de alţi filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică şi nu a scris texte politice. Au dreptate legionarii care susţin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificaţie a avut pentru viaţa şi opera lui faptul că a avut mulţi prieteni şi exegeţi legionari, precum şi exegeţi şi colaboratori comunişti? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate când a scris că Blaga este un pericol pentru naţiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga şi de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniştii, începând cu Lucreţiu Pătrăşcanu şi terminând cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga şi opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism? Şi-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărţuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcţii, din toamna anului 1940 şi pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga şi la ce concluzii a ajuns? Ce relaţii erau între Blaga şi Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea şi altele de acelaşi fel sunt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de faţă.

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş Bolyai” şi redactor şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti.

A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme „Aduceţi verbele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne” (1983); „Loc psihic” (1991); „Poeme neruşinate” (1993); „Cartea mîniei” (1997); „Apocalipsa după Marta” (1999); „Falanga” (2001); „Scara lui Iacob” (2006); „Asta nu este viaţa mea” (2014).

Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volume precum: „Teze neterminate” (1991); „Jocurile manierismului logic” (1995); „Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); „Ionescu în ţara tatălui” (2001); „Filosofia lui Caragiale” (2003); „Filosofii paralele” (2005); „Despre bolile filosofilor. Cioran” (2008); „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian” (2009).

A publicat, sub titlul „Conversaţii cu…” (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gândit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.).

În 2011, editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut până în prezent: romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului” (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat în colecţia Top 10+, 2019); „Apocalipsa după Marta” (integrală a poeziei editate pînă în 2011); „Cioran sau un trecut deocheat”; „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”; „Filosofia lui Caragiale”; „O zi din viaţa mea fără durere”; „Ionescu în ţara tatălui”; „Jocurile manierismului logic”; „Filosofii paralele”; „Biblioteci în aer liber”; „Asta nu este viaţa mea” (poezie); „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian”.

În colecţia „Eseuri şi confesiuni” a editurii Polirom au apărut volumele „Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tînără” (2016) şi „Despre bolile filosofilor. Cioran” (2017), iar în colecţia „Plural”, „Domni şi Doamne” (2020). În 2017 publică, tot la editura Polirom, romanul „Supa de la miezul nopţii” (Premiul PEN România, 2018).

Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti”) au fost traduse şi publicate în Franţa, SUA., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.