Valoarea rulată în piaţa de artă românească a fost, anul trecut, de 122 milioane de lei (24.4 milioane de euro) cu un profit de 7.5 milioane de lei (1.5 milioane de euro). Această cifră este cu atât mai interesantă, cu cât, pentru anul precedent, jucătorii raportaseră valori negative, mai precis -0,5 milioane de lei (100.000 de euro) pe fondul unei creşteri brute de 5 procente, arată un studiu publicat de Scemtovici & Benowitz Gallery.
Fenomenul de creştere a reieşit în urma studiului, comandat de Galeria Scemtovici & Benowitz, unei agenţii de marketing specializată în artă, artişti şi organizaţii din industria culturală, studiu al cărui univers de cercetare a cuprins 30 dintre cele mai importante galerii comerciale şi patru dintre cele mai importante case de licitaţii de artă din România.
Studiul continuă tradiţia eforturilor Galeriei Scemtovici & Benowitz de a înţelege piaţa de artă românească şi de a oferi instrumente obiective relativ la fenomenul vânzărilor din industria artei româneşti. Acesta reprezintă cel de-al doilea studiu de profil, după publicarea cifrelor pentru 2022.
Lideri pe piaţă
O privire în detaliu ne arată că entităţile comerciale afiliate casei de licitaţii Artmark şi proiectele angrenate acesteia, respectiv A10 by Artmark, Art Safari SRL, Artmark Holding SRL, Sineva Evaluări Artă SRL, ArtSafe Logistics SRL îşi menţin poziţiile de lideri de piaţă.
Aşa cum reiese din datele publice, pentru grupul Artmark, anul 2023 este cel de-al treilea consecutiv în care acesta reuşeşte să organizeze un volum anual de 50 de licitaţii, cu un total al vânzărilor de 10,2 milioane euro, din care 9,1 milioane euro din vânzări publice. Casa de licitaţii a înregistrat performanţe notabile, respectiv recorduri punctuale care ies din tiparele licitaţiilor ultimilor trei ani - „Fetiţa cu fundiţă roz”, 1933, opera maestrului Nicolae Tonitza fiind adjudecată pentru 110.000 de euro, urmată de „Cap de copil”, 1924, pentru 42.500 de euro, „Interior cu maci şi margarete”, semnată Francisc Şirato, pentru 22.000 de euro, şi „Interior cu portret de familie”, 1940, semnată Gheorghe Petraşcu, pentru 35.000 de euro. Segmentul de artă contemporană a performat, de asemenea, obţinând câteva recorduri de autor. Horia Bernea a obţinut recorduri succesive, culminând prin adjudecarea, în octombrie 2023, a picturii „Seara grădinii”, 1992, pentru 28.000 euro, iar Horia Damian a obţinut cel mai bun preţ de adjudecare pentru pictura „Cosmogonie”, 1959, mai precis 22.000 de euro.
De asemenea, şi ceilalţi operatori din industrie au crescut, faţă de anul trecut, cu nu mai puţin de 54%, atingând cifra de aproape 42 milioane de lei adică 8,4 milioane de euro, ceea ce arată o tendinţă de normalizare şi democratizare a pieţei, şi care poate fi pusă în legătură cu prezenţa profilelor de young collectors sau, altfel spus, new buyers, tot mai vizibili la vernisaje sau în licitaţii, care, cel mai probabil, provin din zona industriilor creative, dar cu principala sursă de venit în industria IT.
Profit pentru Vikart şi Galeria Posibilă
Potrivit studiului, ceilalţi actori care au contribuit şi au susţinut curba ascendentă şi de excepţie din 2023 sunt şi Galeriile Rădulescu, pe care raportările le poziţionează pe primul loc în topul galeriilor de artă din România, care au obţinut cifra record de 6,3 milioane de lei (1,26 milioane de euro) cu un profit remarcabil, în piaţa primară, de 0,9 milioane de lei.
În piaţa secundară s-a remarcat de asemenea Vikart, cu cele două entităţi care rulează operaţiunile, Casa de licitaţii Vikart şi Galeriile Vikart, raportând şi ele valori de peste 7,5 milioane de lei respectiv 1.5 milioane de euro pentru ambele canale de vânzare. Galeria Posibilă a raportat şi ea valori pozitive, o cifră de afaceri consistentă 5,2 milioane de lei (1,04m euro) şi un profit de 0,95 mil lei (180k euro).
Cifre în creştere şi iniţiative cu impact în fenomenul fericit al anului 2023 aparţin galeriilor Plan B (care ne-a făcut mândri să ne simţim români cu un stand de excepţie şi anul acesta la ART Basel – Basel), Suprainfinit, Annart Gallery, Catinca Tăbăcaru, Ivan Gallery, IOMO, Galeria Romană, Sector 1, JECZA, ARTEP, Anca Poteraşu Gallery. Galeria Nicodim, galeria cu cea mai solidă prezenţă internaţională, şi-a triplat cifra de afaceri faţă de 2022, în România.
Târguri cu participanţi în număr mare
Organizatorii târgului de artă Rad Art Fair au oferit în 2024 un eveniment cu o prezenţă impecabilă. Cu prilejul workshop-urilor şi activităţilor comune cu teme de actualitate a fost posibilă naşterea unui dialog deschis între membrii comunităţii artistice şi un număr considerabil de colecţionari.
De asemenea, prin MoBu Art, Kulterra a organizat, în 2024, un târg de artă cu un număr impresionant de participanţi reuşind să creeze contexte favorabile de reprezentare pentru toate categoriile de actori, mesajul MoBU fiind unul de democratizare, spărgând tiparele de percepţie elitiste. La MoBu, universităţile de arte frumoase din România au avut calitatea de invitaţi, prezenţa acestora nefiind condiţionată de taxa de participare. Mesajul transmis în piaţă a fost acela că toată arta trebuie susţinută, indiferent de formele ei de reprezentare. Cele două târguri se poziţionează, aşadar, ca două fenomene complementare, coexistenţa acestora fiind şi ea de bun augur pentru piaţa românească de artă.
Colectivul muzeului MARe, primul muzeu privat de artă recentă din România, cu o activitate efervescentă, este şi el un pionier şi un factor de creştere activ, un catalizator al pieţei româneşti de artă cu impact direct în fenomenul 2023.
Deşi pentru 2023, cifrele arată spectaculos, comparativ cu anul precedent, piaţa de românească artă rămâne o piaţă abia ivită, fragile şi oarecum vitregită, marginală. Piaţa de artă românească nu are un mercurial public şi legi subiacente în baza cărora, atât vânzătorii cât şi cumpărătorii, să fie încurajaţi să ruleze, transparent şi în siguranţă valori mai mari, să tezaurizeze mai mult, să liciteze mai mult, se arată în studiul de pe site-ul sbgallery.art.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
