Scriitorul Thierry Wolton va dialoga, joi, de la ora 19.00, cu Ioan Stanomir şi Gabriel Liiceanu despre al doilea volum al trilogiei "O istorie mondială a comunismului" şi despre volumul "Negaţionismul de stânga", o întâlnire care va fi organizată la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
Trilogia "O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigaţie istorică", scrisă de jurnalistul francez Thierry Wolton, recompensată cu Premiul Jan Michalski (Elveţia, 2017) şi Premiul Aujourd'hui (Franţa, 2018), este cea mai amplă analiză dedicată sistemului comunist din perspectiva celor trei mari actori ai săi: "Călăii" (vol. I), "Victimele" (vol. II) şi "Complicii" (vol. III). Primul volum, "O istorie mondială a comunismului. Cu pumnul de fier. Călăii" a apărut în 2018, ultimul urmând să fie publicat în toamna anului 2020.
Ampla lucrare a lui Thierry Wolton a apărut la editura Humanitas în cadrul Programului de sprijin pentru publicare „Nicolae Iorga“ şi a beneficiat de susţinere din partea Ambasadei Franţei în România.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Institutul Francez din România şi se va încheia cu o sesiune de autografe. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.
Volumul II al trilogiei "O istorie a comunismului" este dedicat victimelor.
Thierry Wolton vorbeşte acum din perspectiva zecilor de milioane de oameni care au îndurat temniţa, deportarea, foametea organizată, torturile, decăderea totală din statutul de om şi, în final, exterminarea.
Concluzia lui Thierry Wolton este că atât comunismul, cât şi nazismul nu sunt opţiuni politice, ci poziţionări criminale înăuntrul speciei umane. Iar anticomunismul şi antifascismul nu sunt nici ele poziţii politice, ci opţiuni fundamental morale.
„Întreaga istorie a comunismului este pusă de Thierry Wolton sub semnul indicibilului şi de neconceputului. Dar ce anume nu poate fi spus? Şi ce este de neconceput? De nespus este ceva pentru care nu mai există cuvinte. Sau pentru care cuvintele existente nu mai sunt de ajuns. De neconceput este cruzimea fiinţei umane care ajunge să-şi ucidă semenii în masă (imaginaţi-vă un munte de o sută de milioane de cadavre!) şi care însoţeşte crima cu cele mai cumplite torturi. Dezlănţuirea potenţialului de cruzime al omului care torturează şi ucide, aşa cum s-a petrecut ea în comunism şi nazism, ridică problema justificării înseşi a speciei umane. Ceea ce s-a întâmplat în secolul 20 atestă versul unui faimos tragic grec: «Căci nu există nimic mai cumplit pe pământ decât omul». Nu întâmplător, Thierry Wolton mărturiseşte că volumul dedicat victimelor l-a scris plângând", spune Gabriel Liiceanu.
Volumul "Negaţionismul de stânga" este publicat în limba română la doar câteva luni de la apariţia la prestigioasa editură pariziană Grasset & Fasquelle. El răspunde la o întrebare care nouă, celor din Estul Europei, nu ne dă pace de la căderea comunismului: cum se face că în vreme ce nazismul a fost definitiv condamnat ca „genocid“ iar negaţionismul de dreapta este condamnat prin lege, comunismul, deşi responsabil de „clasicid“ şi de o sută de milioane de morţi, continuă să se bucure de impunitate? De ce memoria noastră istorică se dovedeşte în acest caz hemiplegică? Cum şi de ce este negată amploarea covârşitoare a crimelor comunismului? Răspunsul lui Wolton e clar: „Prima funcţie a negaţionismului de stânga e să salveze utopia de şocul întâlnirii cu realitatea.“
„Negaţionismul înseamnă negarea faptelor istorice dovedite sau deformarea lor. Termenul se referă în general la cei care contestă existenţa camerelor de gazare naziste ori care minimalizează amploarea fenomenului de exterminare a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cum rămâne cu cei care neagă bilanţul comunismului, care-i trec sub tăcere morţii şi îi ascund cauzele? Se poate vorbi în acest caz de un negaţionism de stânga, diferit, aşadar, de un negaţionism de dreapta? Distincţia e arbitrară, ne-ajută doar să nu confundăm tipurile de negare, şi trebuie înţeleasă fără nici o conotaţie politică... Adevărata diferenţă ţine de percepţia asupra acestor negaţionisme: unul este unanim condamnat în numele adevărului, al istoriei, al moralei, pe când celălalt este în cel mai bun caz ignorat, dacă nu chiar aprobat în ciuda tuturor evidenţelor, în pofida realităţii istorice şi a eticii. Cartea de faţă are drept subiect tocmai acest negaţionism de stânga, care nu-şi găseşte nici o justificare şi despre care se vorbeşte atât de puţin ori deloc", declară Thierry Wolton.
Thierry Wolton (n. 1951) este jurnalist, scriitor şi istoric, profesor la École Supérieure de Commerce din Paris. E preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece şi de influenţa sovietică în Occident. A mai publicat: "Vivre à l’Est" (1977), "L’Occident des dissidents" (în colaborare cu Christian Jelen, 1979), "Culture et pouvoir communiste" (în colaborare cu Natalia Diujeva, 1979), "Le KGB en France" (1986; trad. rom. KGB-ul în Franţa, Humanitas, 1992), "Silence, on tue" (în colaborare cu André Glucksmann, 1986), "Les visiteurs de l’ombre" (în colaborare cu Marcel Chalet, 1990), "Le Grand Recrutement" (1993), "La France sous influence: Paris-Moscou, 30 ans de relations secretes" (1997), "L’Histoire interdite" (1998), "Rouge-brun: Le Mal du siècle" (1999; trad. rom. Roşu-brun: Răul secolului), "Le grand bluff chinois: Comment Pékin nous vend sa "révolution“ capitaliste" (2007), "Le KGB au pouvoir: Le système Poutine", (2008; trad. rom. KGB-ul la putere: Sistemul Putin, Humanitas, 2008, ed. a II-a 2014), "Une histoire mondiale du communisme, vol. 1–3" (2015–2017; trad. rom. "O istorie mondială a comunismului", Humanitas, vol. 1, 2018, vol. 2, 2019), "Le négationnisme de gauche", (2019, trad. rom. "Negaţionismul de stânga", Humanitas, 2019).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
