Telescopul spaţial James Webb a observat o populaţie de galaxii foarte masive în epocile îndepărtate ale Universului, care par să se fi format într-un ritm mult mai rapid decât cel prezis de astronomi, potrivit unui studiu de miercuri, scrie AFP.
Acest scenariu, pe care analizele ulterioare vor trebui să-l confirme, a avut loc între 500 şi 700 de milioane de ani abia după Big Bang care a avut loc acum 13,8 miliarde de ani.
Telescopul James-Webb (JWST), operaţional din iulie 2022, a putut explora această regiune puţin cunoscută datorită instrumentului său NIRCam şi viziunii sale puternice în infraroşu, o lungime de undă invizibilă pentru ochiul uman şi a cărei observare permite cercetări cu mult timp în trecut.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El a descoperit şase galaxii mult mai masive decât se aştepta în acest Univers primordial, relatează un studiu publicat în revista Nature. Două dintre ele fuseseră deja indicate de telescopul Hubble, dar trecuseră neobservate, deoarece lumina emisă era slabă.
Conform interpretării noilor imagini JWST, aceste şase galaxii - numite „candidate” în acest stadiu deoarece descoperirea va trebui confirmată prin măsurători spectroscopice - conţin mult mai multe stele decât se aştepta. Unul dintre ele ar conţine până la 100 de miliarde.
„Este cam de dimensiunea Căii Lactee, ceea ce este o nebunie”, a declarat pentru AFP Ivo Labbé, primul autor al studiului.
Galaxia noastră a avut nevoie de 13,8 miliarde de ani pentru a forma acest număr de stele, când această galaxie tânără ar fi făcut la fel de mult în doar 700 de milioane de ani „de 20 de ori mai repede”, a spus acest cercetător de la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia.
Astfel de galaxii îndepărtate de această dimensiune nu-şi au locul în modelul cosmologic actual care încearcă să înţeleagă structurarea Universului. „Teoria ne spune că în acele epoci timpurii galaxiile erau foarte mici şi creşteau foarte lent. De obicei, te-ai putea aştepta să fie de 10 până la 100 de ori mai mici în ceea ce priveşte numărul de stele", a spus astrofizicianul.
Ce ar merge prost? Suspectul ar putea fi materia întunecată, materia invizibilă misterioasă care populează Universul. Deşi oamenii de ştiinţă nu o pot detecta, ei îi cunosc destul de bine comportamentul şi ştiu că joacă un rol cheie în formarea galaxiilor.
„Materia întunecată "trebuie să se potrivească" pentru a forma un halou care să atragă spre ea gazul din care se vor naşte stelele”, a afirmat profesorul Labbé. Cu toate acestea, acest proces de „coagulare” se presupune că va dura mult timp.
S-ar părea aşadar că „lucrurile s-au accelerat în mod deosebit” în acest Univers primordial, care ar fi fost „mai eficient decât am crezut” în a crea stele", a comentat David Elbaz, astrofizician la Comisia pentru Energie Atomică (CEA), care nu a luat parte la studiu.
Acest lucru s-ar putea explica prin procesul de expansiune al Universului care se accelerează mai repede decât credeam, notează acest om de ştiinţă implicat în programul de observare a telescopului dezvoltat de NASA.
Subiectul agită dezbateri în rândul cosmologilor şi această descoperire este „cu atât mai incitantă cu cât este încă un indiciu că modelul se sparge”, analizează David Elbaz.
Telescopul spaţial Euclid din Europa, care urmează să fie lansat pe orbită în această vară, în încercarea de a dezvălui secretele materiei întunecate, ar trebui să ajute la dezlegarea misterului, spune el.
Profesorul Labbé citează teoria lebedei negre, conform căreia un eveniment imprevizibil şi improbabil, dacă are loc, are un impact considerabil. „Dacă doar una dintre cele şase galaxii candidate este verificată, teoria va trebui revizuită”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
