Târgul Mărţişorului are loc în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 25 februarie şi 1 martie, şi va fi deschis între orele 10.00-18.00.
De peste 20 de ani, în ajun de 1 martie, Muzeul Naţional al Ţăranului Român spune povestea mărţişorului în nenumărate feluri.
Tineri, studenţi, artişti, meşteri şi, în anii din urmă, designeri şi arhitecţi au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoţită de o debordantă imaginaţie şi simţ ludic.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Târgul a creat de-a lungul timpului pentru publicul bucureştean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate şi a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale.
Organizatorii spun că şi anul acesta continuă să sprijine câteva şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilităţi şi sprijin pentru categoriile defavorizate.
Accesoriu tradiţional al Târgului Mărţişorului, oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală reprezentată atât de zona rurală, cât şi de cea urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulceţuri, cozonaci şi alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, Ilfov, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.
Dicţionarul târgului:
Mărţişor, Mărţişug sau Marţ, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod.
Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.
Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.
Preţul biletului de intrare la târg: adulţi - 12 lei; pensionari - 6 lei; elevi, studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor - 3 lei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
