Unu din cinci părinţi din România nu s-a jucat niciodată cu copilul său, relevă un studiu global realizat de Grupul Lego România şi prezentat vineri la Bucureşti. Însă 90% dintre părinţii care au fost implicaţi în studiu spun că joaca alături de copiii lor le-a îmbunătăţit viaţa, i-a făcut fericiţi. Majoritatea părinţilor nu consideră joaca o prioritate, dar psihologii spun că printre beneficiile jocului cu piese Lego pentru copii sunt: conexiunea, creativitatea, reglarea emoţională (aspect esenţial).
Patru părinţi din cinci se joacă cu copiii lor, este o altă concluzie a raportului, prezentat vineri la Bucureşti.
„Părinţii spun că joaca îi ajută să se contecteze mai bine cu copiii lor iar copiii îşi amintesc emoţiile trăite alături de părinte şi vor să repete experienţa”, este un alt profit, spune Valery Kasimov, Country Manager România & Bulgaria, Grupul Lego.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Joaca este un drept fundamental, recunoscut de Naţiunile Unite în 1989 prin Convenţia cu privire la Drepturile Copilului adoptată în 1989. Plecând de la această certitudine, joaca îi ajută pe copii să se exprime mai bine, să facă faţă fricilor, să gestioneze mai bine eşecul. „Joaca este un drept fundamental şi una dintre convingerile noastre. Atât timp cât părinţii şi copiii continuă să vadă impactul pozitiv pe care joaca îl are, cu resursele şi inspiraţia necesare, putem cu toţii să facem loc pentru joacă”, a declarat Kasimov.
„Majoritatea părinţilor nu consideră joaca o prioritate, o văd ca pe o recompensă”, a afirmat Valery Kasimov.
O altă concluzie rezultată în urma studiului arată că: atunci când există dorinţa de joacă apar obstacole: inaccesibilitatea, problema costurilor, faptul că nu există un spaţiu dedicat sau propice jocului, lipsa de idei.
În ţări din Scandinavia, părinţii petrec cel mai mult timp cu copiii lor la joacă, în timp ce în ţările din estul Europei timpul acordat jocului este mai scurt.
Idee de joacă pe o bancă Lego în Bucureşti
„Joaca este superputere”, spun specialiştii iar scopul acestui studiu este să crească „importanţa jocului în rândul părinţilor”. „Vrem să ajutăm părinţii cu unelte, aşa că am creat o bancă, am reproiectat-o din piese Lego pentru a o instala în diferite locuri din Bucureşti. Astfel, o jumătate este mai înaltă, pentru copil, iar celalată jumătate, mai joasă, este pentru părinte, aşa încât ambii să fie la acelaşi nivel şi să se conecteze”, a subliniat Valery Kasimov, care a precizat că prin acest proiect „vrem să le dăm idei de joacă, să fie inspiraţi şi deschişi către joc şi joacă”.
Simbolul campaniei devine un obiect uzual din universul nostru, o bancă realizată integral din piese Lego. În următoarele săptămâni, banca va fi expusă în mai multe spaţii din Bucureşti. Mai multe detalii despre locaţiile în care părinţii pot petrece timp cu cei mici pe banca Lego vor fi disponibile pe canalele de Social Media ale brandului.
La evenimentul de prezentare a acestui studiu s-a discutat cu specialiştii şi despre joaca tradiţională şi joaca digitală. Ce ar trebui să primeze?
„Joaca digitală este un mod normal de dezvoltare, mai ales că vremurile se schimbă. În prezent, copilul trece cu uşurinţă de la joaca pe calculator, la construirea cu piese Lego sau alte jocuri. Joaca tradiţională trebuie să primeze, pentru că atunci când cel mic meştereşte, creierul se dezvoltă”, argumentează psihologul Gabriela Hranovschi, specialist în dezvoltarea copilului.
Beneficii ale jocului cu piese Lego: copiii dezvoltă pasiuni, descoperă universuri, devin creativi dar şi mândri de ceea ce realizează, sunt fericiţi.
„Jocul cu piese Lego este un moment de mindfulness (atenţie). Ceea ce fac aceste piese e să satisfacă nevoia copilului de a stabili o relaţie de ataşament, nevoia de predictibilitate a copilului”, a mai subliniat Gabriela Hranovschi, care insistă pe faptul că „joaca nu trebuie să se întâmple într-un anumit fel sau loc. Joaca poate fi în maşină, în tramvai, e intuitivă”.
Ea a amintit de afirmaţia medicului Gabor Mate, care a spus că „jocul este modalitatea prin care ne ţinem copiii aproape”, altfel ei se îndepărtează.
Faţă de primul studiu realizat de compania Lego în România, în 2022, gradul de creativitate a crescut, fiind pe locul trei între aptitudini. „Poate şi pentru că lumea s-a schimbat”.
„Fă loc pentru joacă”
Sub îndemnul „Fă loc pentru joacă”, Lego România vrea să contribuie la creşterea gradului de conştientizare privind importanţa jocului.
Studiul arată că agenda zilnică încărcată, temele şi o serie de bariere de percepţie limitează timpul pe care familiile îl alocă pentru a se juca împreună.
Părinţii, copiii şi familiile care se joacă împreună se declară, în medie, mai fericiţi decât cei care admit că nu se joacă niciodată împreună. Fericirea nu este singurul impact pozitiv al jucatului împreună recunoscut de familii. Peste 90% dintre părinţii din România spun că joaca îi ajută să comunice mai bine cu copiii lor, să îşi creeze amintiri comune, îi aduce împreună şi îi ajută se se relaxeze.
În cazul copiilor preşcolari, părinţii consideră joaca al patrulea cel mai important sau chiar vital factor în dezvoltarea celor mici, depăşită doar de dezvoltarea fizică, a limbajului şi ascultarea activă.
Joaca îşi păstrează rolul pe măsură ce copiii încep şcoala, cu implicaţii pozitive asupra dezvoltării creativităţii, abilităţilor de comunicare, colaborare, încrederii de sine, îmbunătăţirii memoriei şi a relaţiilor interpersonale.
Pentru 90% dintre copii, joaca este o modalitate prin care să se exprime în siguranţă, declarând că resimt mai puţin presiunea de a greşi atunci când învaţă prin joacă.
1 din 5 părinţi din România nu se joacă alături de copilul lor. Temele, îndatoririle de serviciu şi activităţile casnice, printre principalele bariere.
Chiar dacă părinţii şi copiii recunosc în egală măsură implicaţiile pozitive ale jocului asupra fericirii şi dezvoltării personale, dar şi a familiei, în viaţa a 20% dintre familii, joaca îşi face mai greu loc printre şcoală, lecţii, job şi activităţi casnice.
Chiar şi atunci când îşi găsesc timpul şi energia necesare, 41% dintre părinţi afirmă că nu au acces la locuri potrivite pentru astfel de activităţi.
Lipsa de spaţii de joacă potrivite este combinată cu faptul că părinţii au adesea opinii contradictorii despre rolul jocului în viaţa copiilor lor. După cum arată studiul, cei mai mulţi văd jocul ca pe o recompensă pentru realizarea unor lucruri sau mai puţin prioritară în comparaţie cu alte sarcini de pe agenda lor - cum ar fi temele, educaţia formală sau treburile casnice. Toate acestea în timp ce 71% dintre părinţii români recunosc că se simt vinovaţi pentru că nu s-au jucat suficient cu copiii lor.
Despre studiul Play Well 2024 al Grupului Lego
• Iniţial de Grupul LEGO, realizat de Edelman DXI
• 36 tări incluzând Australia + Noua Zeelanda, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, China, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Hong Kong, Ungaria, India, Indonezia, Italia, Japonia, Kenya, Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Singapore, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Elveţia, Suedia, Arabia Saudită, Taiwan, Turcia, UAE, UK şi SUA
• Total respondenţi: 61.532, dintre care 36 000 de părinţi si 25 532 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani
• Perioada colectarii datelor: 13.12.2023 – 24.01.2024
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
