Cel mai vechi ADN din lume vreodată secvenţiat, datând de mai mult de un milion de ani, a fost recuperat de pe dinţii de mamuţi îngropaţi în permafrostul din Siberia, a dezvăluit un studiu publicat miercuri, scrie AFP.
Analizele făcute pe trei specii de mamut oferă noi date despre Epoca de Gheaţă, când trăiau marile mamifere. Moştenirea mamutului lânos, ai căror ultimi supravieţuitori au dispărut acum 4.000 de ani de pe insula Wrangel, în Siberia.
Genomurile descifrate depăşesc cu mult cel mai vechi ADN secvenţiat vreodată până în prezent, cel al unui cal de acum 500.000 - 700.000 de ani.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Aici, ADN-ul - suport pentru informaţia genetică, numită genom - "este incredibil de vechi. Probele sunt de o mie de ori mai vechi decât rămăşiţele vikingilor şi chiar anterior existenţei oamenilor moderni şi de Neanderthal", a spus Love Dalen, de la Centrul paleogenetic din Stockholm, care a coordonat studiul publicat în revista Nature.
Fosilele au fost descoperite în anii 1970 în Siberia, în permafrost (din solul îngheţat în profunzime) şi conservat de Academia rusă de Ştiinţe, la Moscova.
Cercetătorii au reuşit mai întâi să datete molarii, comparându-i cu alte specii, la fel ca rozătoarele mici, despre care se ştie că au fost unice pentru anumite perioade şi care se găsesc în aceleaşi straturi sedimentare.
Aceste prime comparaţii au sugerat că două dintre marile mamifere au fost vechi mamuţi din stepele de peste un milion de ani. Cel mai "tânăr" dintre cei trei, de în jur de 800.000 de ani, a fost cel mai vechi mamut lânos (o specie care s-a îndepărtat de mamutul de stepă) vreodată descoperit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
