Una din cele mai impresionante lucrări ale lui George Enescu, Simfonia a 3-a, va fi interpretată, sâmbătă, la Sala Palatului, de faimoasa Philharmonia Orchestra London, sub bagheta dirijorului Santtu-Matias Rouvali.
Este o simfonie monumentală şi solicitantă, care implică orchestră, cor şi cor de copii. În această partitură, compozitorul a tratat vocile aproape ca pe instrumente, pentru a crea sunetele dorite.
Maestrul Vladimir Jurowski, care a dirijat-o în 2015 şi la Festivalul "Enescu" şi la Londra, a asemănat Simfonia a 3-a cu Everestul, „iar ca să urci acest munte trebuie să dispui de un grup de muzicieni bine pregătiţi şi dispuşi să se aventureze în acest univers sonor".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Enescu a început să lucreze la Simfonia a III-a în Do major op. 21 în anul 1916, cu trei luni înainte de intrarea României în război; a finalizat-o în 1918 şi a revizuit-o în 1921. Simfonia a III-a a generat numeroase interpretări extra-muzicale sau filosofice, deşi compozitorul nu a dat nicio explicaţie programatică pentru această lucrare. Unii comentatori şi muzicieni au văzut în ea o reflectare a Primului Război Mondial. Alţii (precum Emanoil Ciomac) au văzut în ea un „triptic dantesc". Pentru Pascal Bentoiu, este o simfonie a luminilor: „Luminilor terestre din partea I le răspund, pe deasupra lucirilor infernale ale părţii a II-a, luminile celeste din final".
Dirijorul Vladimir Jurowski consideră Simfonia a III-a o lucrare filosofică, ţinând cont de perioada în care a fost scrisă şi de teroarea şi angoasa pe care le exprimă: „Într-un fel, Enescu încearcă să rezolve aceste probleme găsind refugiul în natură, folosind vocile pure ale copiilor sau instrumente pe care le-aş numi non-muzicale, cum ar fi clopotele de biserică, utilizate în partea a III-a împreună cu orga, creând astfel o atmosferă cu adevărat mistică".
Simfonia a III-a va încheia grandios seara la Sala Palatului, după Suita de Dansuri compusă de Bartók, care va recrea o atmosferă festivă prin temele melodiilor populare arabe, valahe şi maghiare, şi Concertul pentru Vioară no. 2 în sol minor Op. 63 compus de Prokofiev. Solist va fi celebrul violonist Nemanja Radulović.
La Sala Radio, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca a susţinut un concert inedit, doar cu piese contemporane, sub bagheta dirijorului Alexander Liebreich. În program: Cornel Ţăranu, Aphoristic Symhony, Jiří Kadeřábek, In me la morte pentru Soprană şi Orchestră; Dieter Ammann, Concertul pentru pian, Pascal Dusapin, Wenn du dem Wind, pentru Mezzo-soprană şi Orchestră. Solişti: soprana Diana Ţugui, pianistul Andreas Haefliger, mezzo-soprana Iulia Merca.
De la ora 16.30, la Ateneul Român, Orchestra de Stat din Atena şi pianista Saskia Giorgini, vor concerta sub bagheta dirijorului Stefanos Tsialis. Concertul va fi deschis de lucrarea lui Nikos Skalkottas, Cinci dansuri Greceşti, interpretată în premieră în România. Muzica va duce publicul într-o călătorie prin Grecia, datorită temelor populare greceşti autentice, din diferite părţi ale Greciei continentale şi insulare. Vor urma Fantezia pentru Pian şi Orchestră a lui George Enescu şi lucrarea lui César Franck, Simfonia în re minor, singura simfonie de maturitate a compozitorului şi cea mai cunoscută dintre toate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
