Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a transmis marţi, după înscrierea peisajului minier de la Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, că este încântat că o muncă de 19 ani a fost răsplătită.
„Comitetul Patrimoniului Mondial a decis înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a dosarului privind Peisajul Cultural Minier Roşia Montană. Am avut aceeaşi abordare, chiar de la începutul mandatului meu, şi sunt încântat că, astăzi, o muncă de 19 ani este răsplătită”, a scris el pe Facebook.
Înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost solicitată public, începând cu anul 2002, tip de aproximativ 9 ani, de diverse organizaţii ştiinţifice şi profesionale naţionale şi internaţionale (ICOMOS - Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Arhitecţilor din România etc.), ca paşi antemergători declanşării procedurii de înscriere în patrimoniul mondial UNESCO.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Astfel, în ianuarie 2011, a fost demarată procedura de înscriere a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO (în temeiul art. 33 (1) l) din Legea 422/2001): în şedinţa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din 26 ianuarie 2011, prin votul a 18 membri CNMI, s-a recomandat Ministerului Culturii înscrierea în Lista Indicativă UNESCO a obiectivelor şi arealelor din Roşia Montană protejate prin legislaţia românească (Lista Monumentelor Istorice, L 5/2000).
România sărbătoreşte marţi 65 de ani de când se numără printre membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
„Pe Lista Patrimoniului Mondial se regăsesc în prezent locuri şi monumente de pe teritoriul ţării noastre, relevante din punct de vedere natural sau istoric. Accentul pus pe salvarea şi conservarea acestora reprezintă una dintre asigurările noastre că vom lăsa viitorului o moştenire culturală valoroasă”, a scris anterior ministrul.
Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu înscrierea de situri culturale: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.
Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
