Al şaptelea roman al lui Michel Houellebecq, "Sérotonine", s-a impus încă de la apariţia în librării, vineri, ca evenimentul literar al iernii, după ce a fost mediatizat ca un bestseller mondial, scrie Le Figaro.
La librăria Le Divan din Paris, cel mai recent roman al lui Michel Houellebecq, "Sérotonine" (Serotonina), se află în mijlocul cărţilor despre sănătate şi la categoria "cele mai bune vânzări" din majoritatea librăriilor franceze.
Flammarion, editorul scriitorului de preste 20 de ani, a planificat încă de la început un tiraj de 320.000 de exemplare şi deja se gândeşte la retipărire.
O cifră care se apropie de 800.000 de exemplare vândute din precedentul roman, "Soumission" (Supunere), publicat în ianuarie 2015, în care Michel Houellebecq imaginează o Franţa a anului 2022, pe cale de islamizare sub preşedinţia unui musulman.
În "Sérotonine", autorul cărţilor "Extension du domaine de la lutte" (Extinderea domeniului luptei) şi al "Particules élémentaires" (Particulele elementare) pune în scenă un protagonist, în acest caz un agronom, martor al unei lumi pradă ravagiilor modernităţii.
"Este un bun agregator de semnale slabe", spune un cititor în vârstă de 51 de ani, obişnuit să citească Michel Houellebecq înceă de la debut. "Găsesc că este foarte francez".
Fanii lui Michel Houellebecq sunt unanimi: dimensiunea socială îi pasionează şi asta i-a făcut să meargă la librării încă din prima zi de vânzări.
Romanul va apărea în limba germană pe 7 ianuarie, în spaniolă pe 9 ianuarie, în italiană pe 10 ianuarie şi în engleză în septembrie. În Germania, editorul a prevăzut un tiraj excepţional pentru o carte străină: 80.000 de exemplare. În Spania, prima ediţie este de 25.000 de exemplare.
Recunoscut drept un caustic al scrisului, Michel Houellebecq, suranumit şi "copilul teribil al literaturii franceze", a devenit o figură centrală a lumii literare franceze, care l-a recunoscut ca atare oferindu-i premiul Goncourt pe 2010 pentru "La carte et le territoire" (Harta şi teritoriul).
"Soumission" şi declaraţiile sale în presă despre islam, fenimism sau Donald Trump - "unul dintre cei mai buni preşedinţi americani" după părerea sa - l-au transformat într-un scriitor cinic, dificil de încadrat pe eşicherul politic, dar aclamat de Nicolas Sarkozy sau Laurent Wauquiez, recent în săptămânalul "Valeurs actuelles".
Scriitorul, care s-a căsătorit în septembrie cu Qianyum Lysis Li, tânără de origine chineză, nu a mai scris roman din 2015, preferând să se consacre poeziei şi fotografiei.
Autorul "Particulelor elementare" declara în octombrie 2018: "Este o mare responsabilitate să scrii cărţi şi eu nu vreau să mă sustrag de la asta. Este o activitate serioasă".
Michel Houellebecq, al cărui nume real este Michel Thomas, s-a născut pe 26 februarie 1956 sau 1958 (după afirmaţia autorului) în insula Réunion, teritoriu francez ”dincolo de mări”. A studiat agronomia la Institutul National de Agronomie Paris-Grignon şi cinematografia la Şcoala Naţională Superioară "Louis Lumiere", pe care a abandonat-o înainte de obţinerea diplomei de licenţă, din cauza unei crizei personale.
Cu toate că şi-a început cariera literară ca poet, s-a orientat spre scrierea de romane, fapt care i-a adus succesul şi recunoaşterea publicului larg. Este, începând cu sfârşitul anilor 1990, unul dintre cei mai traduşi scriitori de limbă franceză din lume. Temele recurente din romanele sale sunt singurătatea existenţială, iubirea, declinul civilizaţiei occidentale, necesitatea schimbării omului şi sentimentul de derută al occidentalului contemporan după moartea ideologiilor şi apariţia noilor provocări ale ştiinţei.
Din opera lui Michel Houellebecq, la editura Polirom au apărut "Particulele elementare" (ediţia a doua revăzută, 2006), "Platforma" (2003), "Posibilitatea unei insule" (2006), "Inamici publici" (2008, 2009), "Harta şi teritoriul" (2011). "Supunere", cel de-al şaselea roman al celebrului Michel Houellebecq, a apărut anul trecut la editura Humanitas Fiction.
A câştigat numeroase trofee şi distincţii literare importante, precum premiul Novembre (pentru volumul ”Particule elementare, 1998), premiul Interallié (pentru romanul ”Posibilitatea unei insule”, 2005) şi celebrul premiu Goncourt (pentru romanul ”Harta şi teritoriul”, 2010).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
