Proiectul "Unfinished Conversations on the Weight of Absence" (Conversaţii neterminate asupra importanţei absenţei), care va reprezenta România la cea de-a 58-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă - Biennale di Venezia (11 mai-24 noiembrie), invită publicul în mod poetic să îşi pună întrebări cu privire la ceea ce suntem şi reflectă faptul că suntem o ţară în care minorităţile şi Diaspora sunt în continuare reprezentate, a explicat pentru News.ro curatorul proiectului, Cristian Nae.
"Unfinished Conversations on the Weight of Absence" prezintă lucrările "You Have Always to Start Anew", 2012, de Belu-Simion Făinaru, "Canal Grande (Corridor)", Bucureşti, 1984, de Dan Mihălţianu, şi "The White Camouflage", 1998-2009, de Miklós Onucsán.
Despre ce vrea România să comunice prin acest proiect, Cristian Nae a explicat: "România pune întrebări. E momentul să se întrebe în ce fel doreşte să îşi prezinte identitatea pentru viitorul centenar. E momentul în care ar trebui să ne interogrăm cu privire la ceea ce suntem şi ceea ce vrem să reprezentăm, nu neapărat să transmitem o unică imagine despre noi. Motiv pentru care, cred că aceste instalaţii invită publicul în mod poetic să gândească această idee de reprezentare naţională şi de vizibilitate. În alt doilea rând, vrea să transmită un simplu mesaj, şi anume acela că suntem o ţară în care minorităţile şi diaspora sunt în continuare reprezentate şi cred că putem să ne bucurăm de arta noastră într-un sens mai larg decât al producţiei localizate”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Mai ales că "aceşti artişti au traiectoriile lor", precizează curatorul: "Dan Mihălţianu trăieşte între Bergen, Berlin şi Bucureşti, Miklós Onucsán are origini duble, armene şi maghiare dar trăieşte în Oradea şi aparţine culturii româneşti, se identifică ca aparţinând acestei culturi, iar Belu Făinaru, deşi a emigrat şi cultura ebraică este cea care îi hrăneşte deseori lucrările, vorbeşte mereu despre România şi, iată că reprezintă România şi nu Israelul, deci este un trio prin care putem să gândim şi noţiuni mai pe înţelesul tuturor, precum acelea de a se intersecta într-o naţiune care îi cuprinde pe toţi. Dar, noi am vrut să spunem mai mult decât atât: cred că politicul poate fi şi poetic".
Ideea organizării Pavilionului României a venit din conversaţiile cu artiştii.
"România va acoperi întregul Pavilion, inclusiv vestibilul, tot ce putem cuprinde. Am fi vrut să cuprindem şi faţada, dar au fost câteva probleme tehnice, aşa că am reconsiderat. Am fi vrut să acoperim toate suprafeţele. Vom lucra cu suprafeţele, după cum v-aţi dat seama", a subliniat curatorul.
În ceea ce priveşte prezentarea lucrărilor, istoricul de artă a explicat în cadrul unei conferinţe de presă: "Aceste lucrări nu vor fi prezentate în forma lor în care a fost concepută acum 10, 20 de ani, ci vor fi readaptate, reajustate la specificul Pavilionului, pentru că am căutat să le "articulăm" astfel încât să conţină un element de interograţie: Cum încearcă o naţiune să se prezinte şi mai precis, care este necesitatea ei".
România va prezenta expoziţia selectată în două spaţii expoziţionale distincte: în Pavilionul României din Giardini della Biennale, edificat în 1938 pentru participarea ţării noastre la Bienala de la Veneţia, şi în Noua Galerie din cadrul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, inaugurat în 1930 de către Nicolae Iorga, iniţial sub denumirea de Institutul Istorico-Artistic din Veneţia.
Comisia de selecţie a fost formată din Attila Kim, Magda Radu, Călin Dan, Ioana Ciocan, Manuel Segade, Sophie Williamson şi Monica Morariu.
Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, a făcut un scurt istoric al prezenţei româneşti la Bienala de Artă (din 1907 şi până în 2017), subliniind prezenţa unor artişti importanţi români care au expus la Veneţia din 2005: Ştefan Constantinescu, Ciprian Mureşan, Adrian Ghenie, Alexandra Pirici, Manuel Pelmuş, şi recent, proiectul regretatei Geta Brătescu. Preşedintele ICR a punctat şi "prima prezenţă individuală a României a fost în 1907, prin Fr. Storck, dar şi participarea din 1924 la ediţia realizată cu sprijinul principelui Carol, mai târziu regele Carol al II-lea".
Participarea României la Expoziţia Internaţională de Artă - Bienala de la Veneţia este organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
