Treisprezece titluri de operă, musical şi balet din repertoriul universal, alături de consacratele conferinţe ale operei - Scena Gândirii -, vor fi în aprilie la Opera Naţională Bucureşti. Printre acestea: Rigoletto” de G. Verdi, „Cavalleria rusticana” de P. Mascagni, „Paiaţe” de R. Leoncavallo, „Tango.Radio & Juliet” de Edward Clug, „Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Biletele sunt puse în vânzare pe https://tickets.operanb.ro/ şi la Casa de Bilete a Operei.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Publicul este aşteptat în Sala Mare a Operei bucureştene pentru a se bucura de spectacole cu o distribuţie impresionantă de artişti de operă şi balet. „Rigoletto” de G. Verdi, „Cavalleria rusticana” de P. Mascagni, „Paiaţe” de R. Leoncavallo, „Tango.Radio & Juliet” de Edward Clug, „Madama Butterfly” de G. Puccini, „Lacul lebedelor” de P.I. Ceaikovski, „Elixirul dragostei” de G. Donizzeti, „Don Carlo” de G. Verdi, „Nabucco” de G. Verdi, „La Boheme” de G. Puccini, „Raymonda” de A. Glazunov, „La Traviata” de G. Verdi şi „Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber sunt titlurile din repertoriul universal clasic care se vor regăsi în programul lunii aprilie.

Considerată una dintre cele mai de succes producţii muzicale din toate timpurile, „Fantoma de la Operă” s-a bucurat de atenţia publicului, primele trei reprezentaţii - 31 martie, 1 aprilie şi 2 aprilie -  fiind sold out la doar 10 ore de la punerea în vânzare a biletelor.

Prima săptămână a lunii este dedicată celor patru reprezentaţii din zilele de 6, 7, 8 şi 9 aprilie ale producţiei spectaculoase cu „Rigoletto” de G. Verdi, în viziunea marelui regizor de origine australiană Stephen Barlow, cu o scenografie semnată de artistul grec Yannis Thavoris. În montarea lui Barlow, Ducele devine un fel de Al Capone, în timp ce Rigoletto este un fel de entertainer privat al ducelui, care conduce o agenţie de pompe funebre. Acţiunea, în libretul original se petrece la Paris în secolul al XIV-lea. Compozitorul însuşi a fost nevoit să mute acţiunea în Italia în secolul al XVI-lea pentru a respecta restricţiile impuse de cenzură. În montarea de pe scena Operei Naţionale Bucureşti, acţiunea a fost plasată de Stephen Barlow la Chicago, la începutul anului 1929; o perioadă "efervescentă", după cum numeşte regizorul perioada prohibiţiei, o lume condusă de gangsteri şi dominată de jocuri de noroc, contrabandă cu alcool, depravare. Din punct de vedere scenografic Yannis Thavoris a vrut să redea atmosfera acelei epoci în amănunt, ajungând să creeze o scenografie dominată de culori şi forme detaliate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.