Tablouri, afişe, sculpturi, ceramică, Viena îşi expune până în aprilie 2022 opere ale gloriei regimului nazist la Muzeul MUSA, o modalitate pentru ţara natală a lui Hitler de a se confrunta cu trecutul său, anunţă Le Figaro.
Până în aprilie, muzeul municipal MUSA îşi expune lucrări de artă nazistă, între care sculpturi neoclasice şi picturi adesea ştampilate cu svastica. Prezentate în două săli mici, colecţiile sunt mărturii ale unui trecut mult timp negat de Austria.
Expoziţia, care se numeşte „Auf Linie”, oferă o lumină inedită asupra politicii artistice în ţara natală a lui Adolf Hitler, anexată în 1938 de Germania nazistă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Există tablouri, obiecte de ceramică sau afişe interzise în piaţă. Muzeul a decis să le arate numerotate, fără a le despacheta complet, ca şi cum ar urma să fie depozitate din nou. Însă nu se pune problema de a le expune frumuseţea: ele sunt mărturii istorice şi nu pot pretinde a fi numite opere.
„Pentru noi, a fost clar că nu este vorba despre o prezentare artistică clasică”, a explicat Ingrid Holzschuh, una dintre curatoarele care a conceput proiectul după patru ani de cercetare. „Trebuia evitat să-i conferim o aură în ansamblu”, a precizat ea.
În timp ce orice scuză pentru cel de-al Treilea Reich este aspru sancţionată în Austria, ea consideră că este timpul „să ne asumăm şi să facem faţă istoriei”, deoarece „lacunele care trebuie umplute sunt încă numeroase”.
După ataşarea la Reich a Austriei la 12 martie 1938, regimul a preluat controlul asupra politicii culturale pentru „a-şi impune viziunea ideologică şi rasistă”. Artiştii ttrebuiau să se înregistreze la o autoritate tutelară, Camera de Arte Frumoase a Reich-ului, care se asigura de o producţie conformă canoanelor dictate de Berlin. Puţini sunt austriecii care ştiau că existau 3.000 de membri ai acestei asociaţii care a acceptat înlocuirea creatorilor evrei şi avangardişti, consideraţi „degeneraţi”, pentru a servi unei ideologii criminale.
Mica ţărancă portretizată cu realism plat de Herta Karasek-Strzygowski sau uleiul pe pânză al unui oarecare Igo Pötsch, ce imortalizează intrarea lui Hitler în Viena, nu au schimbat istoria artei. Atunci era vorba doar de a răspunde cu zel şi fidelitate nevoilor propagandei. Cei care refuzau să respecte noile reguli au fost nevoiţi să fugă sau au fost trimişi în lagărele de concentrare, potrivit informaţiilor din catalogul expoziţiei de 300 de pagini.
După 1945, aceste relicve au fost arhivate. Şi Austria s-a prezentat drept o victimă a nazismului. Abia începând cu sfârşitul anilor 1980 a început munca de memorie.
Recent, Viena a lansat un concurs pentru a „contextualia” în sfârşit o statuie a lui Karl Lueger, un fost primar antisemit al capitalei, care l-a avut ca sursă de inspiraţie pe Hitler. Oraşul trece în revistă de asemenea şi nume de străzi, între care unele onorează personalităţi compromise. „Este esenţial să avem o cunoaştere aprofundată a trecutului pentru a lua decizii de viitor”, a rezumat pentru AFP consilierul municipal Veronica Kaup-Hasler, insistând asupra „importanţei unei culturi a amintirii” şi asupra unei „priviri critice”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
