Muzeul Naţional de Artă al României inaugurează, cu prilejul Zilei Naţionale, cinci expoziţii eveniment, care aduc în prim plan două personalităţi remarcabile, din diferite epoci, definitorii pentru cultura din România: "Dincolo de legendă. Neagoe Basarab" şi "Pallady 150" - titlu generic care integrează 4 expoziţii dedicate pictorului Theodor Pallady.
„Aducem în spaţiul culturii de azi nu numai o parte din tezaurul artistic al României dar şi o viziune care îl integrează în spiritul contemporanităţii, în rezonanţă cu aşteptările publicului larg şi chiar dincolo de acestea. Sperăm ca publicul să le viziteze de Ziua Naţională, când muzeele noastre sunt deschise şi accesul gratuit", declară Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.
Expoziţie dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziţia pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spaţiul românesc: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeş, susţinător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Display-ul expoziţional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziţii. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeş din colecţia MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale şcolii de pictură din Ţara Românească de la începutul secolului XVI.
Scenografia expoziţională sugerează spaţiul inventat de meşterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spaţiul românesc.
Expoziţia va integra periodic un recital de poezie cu legenda Meşterului Manole susţinut de cunoscuta interpretă Viorica Vatamanu, în regia lui Gavriil Pinte.
Sub genericul „Pallady 150” vor fi deschise patru expoziţii dedicate aniversării a 150 de ani de la naşterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanţi artişti români. Expoziţiile îşi propun să prezinte aspecte inedite ale creaţiei sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR.
La sediul central din fostul Palat Regal va avea loc expoziţia „Jurnal intim”, curator Călin Stegerean, care va ilustra, prin prisma unor însemnări pe care artistul le-a realizat de-a lungul anilor, citate în expoziţie, reprezentarea corpului feminin în ipostaze intimiste. Este exclusiv un demers curatorial, al cărui scop este acela de releva complexitatea operei palladiene, prin corelarea scrierilor şi lucrărilor artistului.
Titlul expoziţiei, „Jurnal intim”, este desprins dintr-o mărturisire făcută de Pallady lui Nicolae Tonitza: „Pictura mea e jurnalul existenţei cotidiene. Un jurnal intim, în care se desfăşoară, fără menajamente pentru mine sau pentru alţii, fără panaş şi morgă - direct şi rapid - pulsul vieţii mele, cu variaţiile lui fatale, de la un an la altul, de la un ceas la altul...”.
Tot prin prisma paginilor de jurnal, relaţia sa de prietenie cu Henri Matisse va fi ilustrată cu lucrări ale artistului francez, inclusiv din seria „La Blouse Roumaine”.
Sensul expoziţiei este, pe de o parte, acela de reconfigura un capitol important din creaţia lui Theodor Pallady, ilustrat cu lucrări în cea mai mare parte neexpuse de la retrospectiva din anul 1971 şi, pe de altă parte, de a releva pasiunea senzuală ca element generator al operei de artă.
La Muzeul Colecţiilor de Artă se va deschide expoziţia „Din opera grafică a lui Theodor Pallady” care va conţine şi celebrul său autoportret, devenit însemnul general al acestor expoziţii. Selecţia integrează peste o sută de lucrări de grafică realizate în tehnici diferite: creion, acuarelă, guaşă, peniţă, gravură, abordând o serie extinsă de subiecte: peisaje, nuduri, naturi statice, portrete sau compoziţii, din diferite perioade de creaţie.
Expoziţia urmăreşte o structurare cronologică, astfel dintre lucrările timpurii ale artistului sunt prezente câteva compoziţii alegorice din perioada 1896-1900 şi o suită de impresii din Moldova din perioada 1906-1916, care sunt urmate de peisajele din Franţa, în special din „Parisul său”, dar şi din Dobrogea sau Bucureşti, unde a revenit anual cu participări la expoziţii.
O altă categorie de lucrări de grafică semnate de Theodor Pallady integrate în expoziţie o reprezintă schiţele rapide precum şi nudurile feminine realizate în atelier sau în interioare pariziene, datate 1920-1940.
"Zambaccian despre Pallady" şi "Parisul lui Pallady" vor fi două expoziţii care documentează relaţia artistului cu doi colecţionari de referinţă: K. H. Zambaccian şi Gheorghe Răut şi care vor fi deschise la Muzeul Zambaccian şi la Casa Melik.
"Parisul lui Pallady", expoziţia de la Casa Melik, prezintă o selecţie din lucrările lui Theodor Pallady (1871-1956) care au ca subiect imagini ale Parisului unde artistul a locuit cu intermitenţe din anul 1890. O parte dintre acestea provin din donaţia pe care Gheorghe Răut a făcut-o statului român în anul 1968, cuprinzând cele 1200 de piese aflate în apartamentul său parizian, inclusiv 800 de desene ale prietenului său Pallady, cu condiţia ca acestea să fie expuse în Casa Melik din Bucureşti.
Prietenia lui Răut cu Pallady a început la Paris în 1924, cei doi fiind vecini în imobilul de secol XVII din Place Dauphine nr. 12, unde artistul ocupa mansarda cu două camere, iar bancherul restul imobilului. Pallady a locuit aici până în 1940, când s-a întors definitiv în ţară.
Expoziţia "Zambaccian despre Pallady" de la Muzeul Zambaccian îşi propune să schiţeze un portret caracterial al lui Theodor Pallady prin intermediul unor extrase dintr-un articol despre artist pe care colecţionarul Krikor H. Zambaccian l-a publicat în volumul „Însemnările unui amator de artă”.
Demersul curatorial propune un exerciţiu de alăturare a tablourilor, la care se face referire, cu o serie de autoportrete realizate de Pallady la vârsta maturităţii; mereu în linii tăioase şi tonuri decise, în consonanţă cu caracterul pe care textul prietenului său îl descrie, direct sau indirect.
Aceste expoziţii subliniază şi importanţa colecţionarilor în biografia artiştilor, transmiterea operei lor către posteritate datorându-li-se într-o mare măsură.
Deschiderea expoziţiilor va avea loc pe 1 Decembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a României, cu acces gratuit pentru toate galeriile şi muzeele MNAR, pentru a pune în valoare misiunea Muzeului Naţional de Artă al României, de promovare a valorilor culturale naţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
