Muzeul Naţional de Artă al României deschide două expoziţii temporare ce pot fi vizitate începând de sâmbătă, 5 decembrie, şi până în martie, respectiv iunie 2021.
Expoziţia aniversară "Piranesi. Arhitecturi şi fantasme", dedicată marelui erudit Giovanni Battista Piranesi (1720 - 1778) - excepţional personaj al secolului XVIII - la cei 300 de ani de la naşterea artistului. Aceasta prezintă gravuri din colecţia de Artă Europeană a MNAR şi este însoţită de un catalog amplu documentat şi contextualizat.
Este prezentată o selecţie de 39 de gravuri de Piranesi, grupate în trei serii: Grotteschi, Carceri d’invenzione şi Vedute di Roma. Stampele piranesiene sunt însoţite şi contextualizate de un grupaj de 13 desene şi gravuri, realizate de artişti europeni activi în secolul al XVIII-lea, precum Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert, Edmé Bouchardon şi Francisco de Goya. Toate cele 52 de opere grafice provin din patrimoniul MNAR.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Giovanni Battista Piranesi a fost unul dintre cei mai iluştri gravori din toate timpurile, scenograf, arhitect, restaurator, decorator, colecţionar, anticar, comerciant, arheolog şi cărturar. Activitatea sa formidabilă a sfârşit prin a însuma - alături de lucrări de erudiţie arheologică, texte polemice, amenajări interioare şi obiecte decorative - mai bine de o mie de plăci incizate într-o tehnică de multe ori novatoare, imprimate vreme de două secole într-un număr imens de exemplare. Născut şi format la Veneţia, sub influenţa unor mari maeştri precum Giambattista Tiepolo şi Antonio Canaletto, Piranesi şi-a petrecut aproape două treimi din viaţă la Roma, unde asimilează, în domeniul vedutei, inovaţiile pictorului Giovanni Paolo Pannini şi ale gravorului Giuseppe Vasi.
Opera lui a modelat imaginarul european, încă mult după moarte, fixând o anumită imagine a Romei: magnifică şi strivitoare în starea fragmentară a patrimoniului antic, pitorească şi profund umană în dimensiunea ei modernă. Totodată, opera sa, în mod constant fundamentată pe erudiţie, a contribuit masiv la evoluţia arheologiei, la instaurarea stilului neoclasic, dar şi la eclectismul specific artei oficiale din epoca Primului Imperiu francez.
Expoziţia este însoţită de un catalog de 160 de pagini, substanţial documentat şi bogat ilustrat, care include, alături de reproducerile celor 52 de lucrări, circa patruzeci de imagini complementare. Acesta poate fi achiziţionat de la magazinele MNAR.
Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021, conform programului muzeului, la sediul din Calea Victoriei 49 - 53, parter, Corp Auditorium, cu respectarea măsurilor muzeului pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2. Preţ bilet: 12 lei/ persoană.
Cea de-a doua expoziţie temporară deschisă publicului tot de sâmbătă, la MNAR, propune un alt registu şi pune accentul mai mult pe spiritualitate şi cult, fiind intitulată" Poveştile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiţie bizantină". Aceasta prezintă 60 de piese din colecţia de Artă Veche Românească a muzeului, majoritatea inedite.
Cele mai multe dintre lucrările expuse sunt cruci sculptate şi ferecate în argint aurit, care au fost folosite în cult (cruci de procesiune, de mână şi pentru masa altarului), alături de care sunt etalate şi obiecte de devoţiune privată, precum icoane sculptate şi pandantive de forme diverse (circulare şi rectangulare, mici diptice sau triptice).
Realizate în perioada cuprinsă între începutul secolului XVI şi mijlocul secolului XIX, piesele conturarează evoluţia acestui gen artistic în Ţările Române. Astfel de piese se regăsesc pe toată aria de influenţă bizantină, din sudul Dunării şi până în Rusia.
Între piesele prezentate se disting câteva cruci ferecate de mari dimensiuni, de o calitate artistică excepţională şi o însemnătate cu totul specială, ce au fost dăruite de voievozii Alexandru Lăpuşneanu, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu celor mai importante dintre ctitoriile lor - Mănăstirile Slatina, Cotroceni şi Hurezi.
Expoziţia poate fi vizitată până în iunie 2021, conform programului muzeului, cu respectarea măsurilor muzeului pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2.
Accesul este gratuit, în baza biletului de vizitare pentru Galeria de Artă Veche Românească, de la sediul central.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
