Galeriile Ivan, 418Gallery şi Lutniţa participă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la târgul de artă contemporană Art Brussels 2025, organizat de Brussels Expo în perioada 24-27 aprilie. Galeriile din România fac parte din selecţia ’68 forward, iar Galeria Lutniţa din Chişinău prezintă lucrările artiştilor români Alex Bodea şi Flaviu Cacoveanu în secţiunea Discovery.
Galeria Lutniţa, inaugurată în toamna anului 2022, este un proiect iniţiat de artistul moldovean Andrei Sclifos şi beneficiază de sprijinul Fundaţiei Plan B din Cluj, fiind coordonată de Mihai Pop.
Prezentarea Galeriei Ivan la Art Brussels 2025 se concentrează pe redescoperirea şi recontextualizarea a două artiste care au creat în perioada comunistă: Florina Coulin şi Adela Petrescu. Lucrările selectate, realizate între anii 1950 şi 1980, surprind felul în care cele două artiste au documentat, prin mijloace personale, transformările oraşului în contextul regimului socialist. Galeria Ivan din Bucureşti, fondată în 2007, este recunoscută pentru promovarea internaţională a unor artişti români de referinţă.
418Gallery participă la Art Brussels 2025 cu lucrările artiştilor Romul Nuţiu, Vincenţiu Grigorescu şi Diet Sayler. Tema expoziţiei va fi abstracţia din spatele Cortinei de Fier în România anilor '60 şi '70, oferind o perspectivă asupra rezistenţei artistice şi inovaţiei estetice într-un climat politic restrictiv. 418GALLERY a fost fondată în 2008, la Bucureşti. Din 2017, galeria şi-a mutat sediul în Cetate, devenind prima galerie rurală din România. Galeria este recunoscută pentru cercetarea şi promovarea avangardei româneşti şi est-europene din anii 1960-1970, perioadă în care artişti din spatele Cortinei de Fier explorau arta abstractă, în opoziţie cu realismul socialist impus oficial.
Târgul de artă contemporană Art Brussels reuneşte anual peste 165 de galerii internaţionale de top şi atrage aproximativ 26.000 de vizitatori. Fondat în 1968 sub denumirea Foire d'Art Actuel / Actuele Kunstmarkt, târgul redenumit Art Brussels este un eveniment anual de referinţă în circuitul artistic internaţional. Succesul acestui târg este susţinut de reputaţia Belgiei, recunoscută pentru numărul impresionant de colecţionari de artă pe cap de locuitor, contribuind astfel la un peisaj artistic dinamic, în care galerii şi artişti de renume sunt sprijiniţi de o comunitate extinsă de iubitori de artă.
Şapte artişti români prezentaţi la Art Brussels
Alex Bodea (n. 1981, Cluj-Napoca) este un artist vizual a cărui practică artistică a fost profund influenţată de experienţa sa nomadă. Lucrările sale explorează interacţiunile dintre imagine, text şi observaţia cotidiană, reflectând asupra realităţilor sociale şi culturale din diverse contexte. Alex Bodea a avut numeroase expoziţii personale, printre care: „Procesiunea fabuloasă”, „White Cuib”, Cluj-Napoca (2023); „(Un)seen people”, „The Fact Finder”, Berlin (2018); Festivalul Internaţional de Literatură „Berliner Festspiele”, Berlin (2016); „Protecţia imaginii”, Galeria Laika, Cluj-Napoca (2011); „Draw as if it will have consequences”, Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca (2011).
Flaviu Cacoveanu (n. 1989, Cluj-Napoca) este un artist vizual activ în Cluj-Napoca şi Berlin, al cărui demers artistic explorează interacţiunea dintre imagine, text şi spaţiu, printr-o abordare conceptuală şi interdisciplinară. De-a lungul carierei sale, a avut numeroase expoziţii personale, printre care: „Flaviu Cacoveanu”, Galeria Lutniţa, Chişinău (2023); „Time flies I don't”, White Cuib, Cluj-Napoca (2022); „Lazerpresent”, Galeria Parlamentului, Paris (2022); „Yin Yang Yoyo”, Matca Artspace (2019); „3 lucrări noi şi o revistă”, Hochschule für Bildende Künste, Braunschweig, Germania (2018); „I'm on the right path but I'll be 5 minutes late”, White Cuib, Cluj-Napoca (2017); „It's Happening! ”, Lateral ArtSpace, Cluj-Napoca (2014).
Florina Coulin (n. 1947, Roşiorii de Vede) are un parcurs artistic care reflectă transformările profunde ale societăţii româneşti din perioada regimului socialist, precum şi impactul acestora asupra peisajului urban şi expresiei vizuale. Florina Coulin a activat în România în anii ’70, o perioadă marcată de o scurtă deschidere culturală. Lucrările sale din această perioadă integrează influenţe pop-art şi elemente inspirate din fotografie şi cinematografie, reflectând interesul tinerei generaţii pentru experiment şi expresivitate vizuală. După stabilirea sa în Germania în 1977, unde a devenit membră a Uniunii Artiştilor din Augsburg, Florina Coulin şi-a continuat activitatea artistică în plan internaţional, având numeroase expoziţii personale şi de grup în Franţa, Germania, Austria, Turcia şi Statele Unite.
Adela Petrescu (1927-2019, Bucureşti) a fost o artistă vizuală a cărei practică artistică s-a conturat într-un context marcat de dificultăţi socio-politice şi acces limitat la resursele necesare creaţiei. Din cauza originii sale considerate „nesănătoase” de regimul comunist şi a taxelor ridicate impuse studenţilor proveniţi din familii înstărite, a fost nevoită să îşi întrerupă studiile la Belle Arte. La începutul anilor 1950, s-a căsătorit cu scriitorul Radu Petrescu, alături de care a predat în localităţile Dipşa şi Prundul Bârgăului, între anii 1951 şi 1954. În această perioadă, a continuat să picteze cu materiale limitate, nefiind membră a Uniunii Artiştilor Plastici. Postum, creaţia sa a fost inclusă în expoziţia de grup „Marginali, izolaţi şi excluşi” la Muzeul de Artă Recentă (MARe) în 2020, readucând în atenţia publicului opera unei artiste care a creat într-un context marcat de marginalizare şi constrângeri instituţionale.
Romul Nuţiu (Bilbor, 1932 - Timişoara, 2012) este recunoscut ca principalul exponent al expresionismului abstract în România. Înclinaţia sa spre jocul experimental s-a extins dincolo de pânzele tradiţionale, dând naştere unor instalaţii care seamănă cu picturile spaţiale. De asemenea, a urmărit să integreze obiecte în planurile picturilor sale. Corpusul său de lucrări este caracterizat de un dialog neîncetat între tangibil şi intangibil, la care a găsit în mod constant rezolvări armonioase. La sfârşitul anilor '60, Romul Nuţiu a iniţiat o tehnică nouă pe care a denumit-o ulterior „experienţa acvatică”. Această metodă implică utilizarea unor recipiente puţin adânci cu un amestec nemiscibil de apă şi vopsea auto industrială.
Vincenţiu Grigorescu (1923, Bucureşti - 2012, Liguria) a fost un artist român care şi-a desfăşurat o mare parte a carierei în Italia, devenind o figură semnificativă în arta abstractă geometrică. În 1972, după câteva expoziţii internaţionale, a cerut azil politic în Italia, stabilindu-se definitiv acolo, unde a trăit şi lucrat timp de 40 de ani, între Milano şi Castelnuovo Magra (Liguria). În anii ’70-’80, a colaborat strâns cu galerista Zita Vismara din Milano, care i-a organizat cele mai importante expoziţii din acea perioadă. Printre expoziţiile sale de referinţă se numără cea din 1975, la Galleria d’Arte Moderna (GAM), Torino, curatoriată de Angelo Dragone.
Diet Sayler (n. 1939, Timişoara) este un artist român-german cunoscut pentru contribuţia sa la arta abstract-constructivă. La începutul anilor ’60, Sayler a adoptat pictura abstractă, însă aceasta a fost percepută de regimul comunist ca fiind decadentă şi occidentală, ceea ce a dus la excluderea sa din expoziţiile oficiale. În 1973, emigrează în Germania, stabilindu-se la Nürnberg, unde, din 1976, a activat şi ca profesor. Debutul său internaţional major a avut loc în 1975 la Grand Palais din Paris, urmat de expoziţii personale la München, Milano şi Madrid. Lucrările sale au fost prezentate în Europa de Vest, Brazilia, Japonia şi SUA. După căderea Cortinei de Fier în 1990, au fost organizate retrospective ale operei sale în Europa de Est, incluzând Muzeul Ceh din Praga, Muzeul Vasarely din Budapesta şi Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
