Un pastel Claude Monet, confiscat de nazişti de la o familie de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost returnat descendenţilor, au declarat miercuri autorităţile, scrie The Guardian.
Adalbert „Bela” şi Hilda Parlagi au achiziţionat opera de artă, intitulată „Bord de Mer”, la o licitaţie de artă austriacă în 1936. După ce Germania nazistă a anexat Austria în 1938, soţii Parlagi au fost nevoiţi să fugă şi şi-au lăsat bunurile în depozit.
În 1940, naziştii le-au confiscat bunurile, care includeau alte şapte opere de artă, iar un dealer de artă nazist a achiziţionat pastelul. Tabloul de Monet, care datează din aproximativ 1865, a „dispărut” ulterior în 1941, a precizat FBI într-un comunicat de presă.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Bela Parlagi şi-a căutat operele de artă furate după al Doilea Război Mondial până la moartea sa în 1981. Fiul său a încercat, de asemenea, să găsească tablourile familiei, fără succes, până la moartea sa în 2012.
Agenţii FBI au început să investigheze pastelul furat în 2021, după ce Comisia pentru artă confiscată în Europa a contactat autorităţile în legătură cu pastelul. Comisia aflase că un dealer de artă din New Orleans a achiziţionat pastelul în 2017 şi l-a vândut colecţionarilor privaţi doi ani mai târziu.
Pastelul a fost scos la vânzare la o galerie de artă din Houston, Texas, în 2023. Agenţii FBI şi detectivii poliţiei din New York i-au contactat pe proprietarii pastelului - care nu îi cunoşteau provenienţa - şi le-au explicat că acesta a fost furat.
Proprietarii au predat voluntar pastelul autorităţilor şi au renunţat la drepturile lor de proprietate. Lucrarea a fost restituită nepoatelor lui Parlagis, Helen Lowe şi Francoise Parlagi.
„Este un act de dreptate să fie returnată”, ar fi declarat Anne Webber, copreşedinte al Comisiei pentru arta confiscată în Europa.
James Dennehy, director adjunct FBI al biroului din New York, a declarat că agenţii săi sunt „onoraţi” că au contribuit la returnarea operei de artă.
„Deşi acest Monet este fără îndoială valoros, adevărata sa valoare constă în ceea ce reprezintă pentru familia Parlagi”, a declarat Dennehy într-un comunicat de presă. „Este o legătură cu istoria lor, cu cei dragi şi cu o moştenire care a fost aproape ştearsă. Emoţiile legate de revendicarea a ceva luat atât de brutal nu pot fi măsurate în dolari - sunt nepreţuite”.
Autorităţile federale continuă să investigheze operele de artă furate de la familia Parlagis, inclusiv acuarela lui Paul Signac din 1903, „Seine in Paris (Pont de Grenelle)”. Acelaşi negustor de artă nazist care a făcut trafic cu Monet a cumpărat şi acest Signac.
Din cauza istoriei acuarelei Signac, FBI a declarat că este „foarte probabil” ca lucrarea să fie cunoscută acum sub un alt nume. Acuarela Signac a fost inclusă în catalogul FBI National Stolen Art File (NSAF), iar autorităţile îi îndeamnă pe toţi cei care au informaţii să le prezinte.
Aproximativ 20% din operele de artă din Europa au fost confiscate de nazişti, potrivit Arhivelor Naţionale. Organizaţia Mondială de Restituire a Evreilor şi Conferinţa privind Revendicările Materiale ale Evreilor împotriva Germaniei au publicat în martie un raport care indica faptul că 24 de ţări „au făcut progrese mici sau nu au făcut niciun progres” în restituirea operelor de artă furate în timpul Holocaustului.
Raportul a estimat că mai mult de 100.000 din cele 600.000 de „picturi şi multe alte milioane de cărţi, manuscrise, obiecte de ritual religios şi alte obiecte culturale” furate în timpul Holocaustului nu au fost restituite.
Cele 24 de ţări care au întârziat în eforturile lor de recuperare a artei naziste, printre care se numără Rusia şi Turcia, se numără printre cele peste 40 de naţiuni care, în 1998, au sprijinit Principiile Conferinţei de la Washington privind arta confiscată de nazişti. Principiile erau menite să încurajeze returnarea operelor de artă şi culturale furate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
