Muzeul de Artă din Constanţa găzduieşte, în perioada 22 februarie - 18 aprilie, expoziţia „Pursuit of Happiness”, reunind lucrări ale unuia dintre cei mai apreciaţi artişti ai noului val hiperrealist, pictorul de origine basarabeană Roman Tolici. Pentru această nouă serie, artistul devine un observator al realităţii capitaliste, pe care o documentează fotografic şi o prelucrează pictural în compoziţii care diluează ironic graniţele dintre realitate şi ficţiune. Vernisajul va avea loc miercuri, de la ora 16.00, în prezenţa artistului.
Călător exigent prin timpurile noastre, Roman Tolici se aventurează în explorarea unui anti-univers inactual: fericirea, un subiect mai degrabă respins în discursul cultural contemporan, foarte rar actualizat filosofic şi aproape dispărut de pe radarul aspiraţiilor cotidiene.
Expoziţia “Pursuit of Happiness” devine un spaţiu de reflecţie asupra condiţiei omului contemporan, transformat prin filtrul imperativului neoliberal la fericire. În ecoul unor întrebări care rămân fără răspuns, lucrările examinează paradoxuri actuale, notând succint idei şi impresii din perspectiva unui curent excepţionalist, pe care-l struneşte echilibrat, fără exaltări, fără momente de blazare şi fără locuri comune. Prin efecte fotorealiste, pictura sa amplifică realul, îl testează şi îl înscenează într-o irealitate regizată.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Căutarea fericirii individuale este privită azi ca un demers egoist. Fericirea, o noţiune atât de abstractă, relativă şi particulară, este văzută acum ca o iluzie a unui secol îndepărtat, când Constituţia americană o transforma în drept civil. Astăzi căutarea fericirii a ieşit din modă. Căutările noastre au mai degrabă scopuri altruiste cum ar fi salvarea planetei, lupta pentru egalitate, incluziune, toleranţă. Căutarea fericirii a devenit un act intim, ruşinos, dacă nu chiar imoral. Dar chiar şi aşa, ea nu a încetat să existe. În acest context, lucrările din aceasta serie ţin de un registru personal, al căutării în general. O căutare de sensuri care justifică existenţa. O căutare a frumosului în grotesc, o căutare a binelui în rău, o căutare a adevărului în minciună. Şi viceversa”, spune Roman Tolici.
Rădăcini răsărite cândva din realismul socialist susţin variante subiective în care Roman Tolici răstălmăceşte prima şi probabil cea mai cunoscută dintre promisiunile fericirii capitaliste: visul american. Prosperitatea consumeristă, un ethos care-şi are originea în Declaraţia americană de Independenţă, a devenit un imperativ absolut al ultimelor decade şi o măsură a performanţei în progres, în timp ce absenţa ei se transformă într-o posibilă stigmă a noii gramatici a bunăstării.
„Roman Tolici este o figură emblematică a realismului capitalist românesc, fiind un detectiv al ambiguităţilor care definesc omul contemporan în relaţie cu aşteptările, presiunile sau promisiunile neoliberale”, este de părere istoricul de artă Valentina Iancu.
„Proiectul continuă un drum al căutărilor de factură existenţialistă pe care Tolici a pornit încă de la debut: dacă privim primele lui serii de lucrări, atunci descoperim un autoportret multiplu, zdruncinat şi biologic, şi metafizic: aproximări, distorsiuni, limite, neputinţe, violenţe, urlete, perplexităţi, convertiri. Dorinţă, iubire, sex, singurătate ori moarte... Roman Tolici nu s-a sfiit să atace tocmai subiectele dure, aparent epuizate, mobilizând în acest sens un vocabular vizual tulburător”, evalua istoricul de artă Oana Tănase devenirea unui artist emblematic pentru o generaţie contestatară.
„Roman Tolici face parte din generaţia douămiistă, o generaţie care a marcat revirimentul picturii pe scena românească de artă contemporană, prin asimilarea unor limbaje nu demult interzise în România, inspirate de arta occidentului capitalist. Această generaţie a produs o invariabilă şi mult aşteptată detaşare de poeticile reducţioniste şi, totodată, de politicile oarecum confortabile artei din perioada comunistă, implicându-se în procesul de conectare a scenei artistice locale la practici şi strategii de supravieţuire adaptate nevoilor actuale. Douămiiştii au pus bazele pieţei de artă din România, încă firavă şi privită cu multă suspiciune, motiv pentru care criticul de artă Magda Cârneci numeşte inspirat o tendinţă generaţională de întoarcere a realului în pictură, “realism capitalist”, denominare potrivită şi în relaţie cu tematicile abordate”, spune Valentina Iancu, istoric de artă, autoarea unui text care însoţeşte expoziţia.
Roman Tolici s-a născut în 1974, în satul Ghetlova, Raionul Orhei, aflat în centrul Republicii Moldova (fosta URSS), la o distanţă de aproximativ 75 km de Chişinău. Studiile lui artistice au început la Şcoala de Arte “Igor Vieru” din Chişinău, însă interesul lui Tolici pentru imagine şi cultura vizuală a fost hrănit încă din primii ani, în familie. În 1990 s-a stabilit în Bucureşti, graţie unei burse de studii la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, acordată de statul român. În anul 1998, Tolici a susţinut, printr-o expoziţie publică (organizată la Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brâncuşi”), teza de licenţă cu titlul Identităţi (profesor coordonator: Nistor Coita), în cadrul Departamentului Grafică al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Odată cu sfârşitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotrivă în domeniul literaturii, al ilustraţiei şi animaţiei, benzii desenate şi fotografiei, pentru ca, începând cu anii 2000 să se impună, prin expoziţii personale şi de grup, ca pictor. Asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie şi un simţ suprarealist al existenţei cotidiene, Tolici este unul dintre artiştii reprezentativi ai generaţiei douămiiste. Picturile sale par a fi detalii ale unei poveşti monumentale legate de întrebările şi anxietăţile generale ale omului. Această forţă narativă transformă subiectele recurente în capitole fără sfârşit, iar reflecţiile vieţii de zi cu zi în proiecţii despre timp, memorie şi urme surprinse de percepţia tandră a artistului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
