Expoziţia „După doisprezece ani. Producţia artistică din România în 180 de lucrări”, creată în urma achiziţiei de artă contemporană din 2020, poate fi vizitată la etajul 2 al instituţiei din Palatul Parlamentului, într-un spaţiu “reconvertit”, devenit “un depozit vizitabil”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Călin Dan, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană”, a făcut marţi un tur al expoziţiei „După doisprezece ani. Producţia artistică din România în 180 de lucrări” în care a prezentat lucrări ale artiştilor consacraţi, abia descoperiţi sau cu cotă în creştere, patrimoniul MNAC fiind acum unul extrem de divers în ceea ce priveşte genul operelor achiziţionate: pictură, sculptură, instalaţie, artă decorativă, fotografie, video.
„Artiştii au înţeles, în pofida unor oferte destul de ambiţioase, că specificul unei instituţii bugetare şi al unei instituţii de anvergura MNAC-ului implică şi faptul că preţurile de achiziţie sunt mult mai mici decât cele de pe piaţa liberă, primară şi secundară. Am reuşit să achiziţionăm foarte multe lucrări dar şi de o mare varietate”, a declarat Călin Dan.
Astfel, în expoziţia care poate fi văzută până la 28 martie, se regăsesc artişti din toate generaţiile de creaţie postbelice.
„Cel mai în vârstă artist, Viorica Iacob, are 85 de ani. Ion Condiescu, artist român, trăitor la Paris, nu este departe de această vârstă. Iar cel mai tânăr artist are 23 de ani, Megan Dominescu”, a precizat managerul instituţiei, subliniind că „avem nume foarte importante din anii 1970: Doru Tulcan cu o lucrare monumentală, de mare importanţă istorică pentru noi. Avem foarte multă fotografie, ceea ce reflectă în mod fidel evoluţia artei din România în ultimii 30 de ani şi faptul că avem un învăţământ artist foarte concentrat pe fotografie şi video”.
La etajul 4, în Sala Auditorium, există un fel de cinema special, unde majoritatea achiziţiilor pe suport video pot fi vizionate.
De asemenea, printre noile opere achiziţionate de MNAC există foarte multe lucrări de fotografie şi conceptuală, dar şi cu caracter documentar-jurnalistic, un gen care a explodat după 1990 în România şi care a dat nişte nume cunoscute, precum Dragoş Lumpan, Bogdan Gârbovan.
„Pictură de bună calitate, inslataţii - două foarte interesante, cele ale lui Mihail Mihalcea şi Eugen Raportoru, care dovedesc, pe de o parte o producţie artistică cu caracter identitar şi, pe de altă parte, politica noastră a Muzeului, care suntem deschişi pentru exprimarea artistică a celor mai diverse minorităţi”.
Bilanţ
Artişti înscrişi: 473 de dosare dintre care 20 respinse pe criterii tehnice. Juriul a luat în lucru 440-450 de dosare, un dosar însemnând un artist. 13 lucrări au fost donate. În final au rămas 100 de artişti. Juriul a fost format din 11 membri, cu o componenţă internaţională foarte puternică.
Unul dintre criteriile după care juriul s-a ghidat în alegerea lucrărilor a fost „diversitatea, de medii artistice, de stilistice, de generaţii”, a declarat prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu.
Între cele 167 de opere, au fost achiziţionate lucrări de pictură, sculptură, instalaţie, artă decorativă, fotografie, video.
„Pentru vizitatori este un dialog interesant între această expoziţie şi expoziţia de la etajul 1, care reflectă viziunea Muzeului asupra colecţiei. Este un dialog intersant şi provocator şi care poate să ne dea de gândit despre cum se vor face de acum înainte achiziţiile”, a precizat Ruxandra Demetrescu.
„Juriul a valorificat eficient cele 2 milioane de lei alocate acestui proiect”, a fost părerea lui Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.
Ion Condiescu este autorul unei lucrări despre Mihai Eminescu, poate cea mai originală din istoria artelor vizuale de la noi. A făcut cadou o lucrare realizată în tinereţea sa, înainte să plece din ţară.
În colecţia MNAC se află acum lucrări ale unei întregi familii de artişti: Carmen Rasovszky, Gheorghe Rasovszky, Lea Rasovszky, dar şi donate de artiştii: Ioana Bătrânu, Bogdan Andrei Bordeianu, Raluca Ilaria Demetrescu, Nicu Ilfoveanu, Iosif Király, Maria Manolescu, Maurice Mircea Novac, Romelo Pervolovici, Doru Tulcan, Mihai Zgondoiu.
În expoziţie este prezentă şi “o sculptură a lui Dumitru Şerban, care trăieşte la Arad, un artist ce vine din şcoala lui George Apostu, cu lucrări mari, masive, aceasta fiind şi cea mai mare lucrare dintre cele achiziţionate”.
“I-am încurajat pe artişti să vină cu informaţii de laborator, să ţină cont de faptul că MNAC are o dimensiune important de documentare a procesului artistic şi că ne interesează lucrurile aparent minore, desene, schiţe, caiete de notiţe, fotografii care reconstituie acel lucru unic care este laboratorul de creaţie al artistului”, a afirmat Călin Dan.
MNAC a reuşit să achiziţioneze lucrări de la artişti “cu cotă în creştere”, potrivit managerului.
O lucrare din tablă zincată de Bogdan Vlăduţă a fost dorită în Muzeu. Dintre fotografii interesanţi Bogdan Bordeianu este prezent cu două lucrări, peisaje temporare.
“Dani Ghercă, un artist din generaţia foarte tânără, care face foarte multe proiecte artistice împreună cu colegi, aplică la fonduri, lucrează între Bruxelles, Paris şi Bucureşti, are un proiect extrem de curajos cu persoane din detenţie cu care a elaborat un fel de relaţie de anchetă socială, de empatie, portrete care sunt însoţite de scrisori de la persoanele respective”, povesteşte Călin Dan.
O altă prioritate a MNAC - să fie achiziţionate lucrări de la artişti încă în viaţă.
“Această expoziţie este realizată într-u spaţiu în stare de şantier, care va fi refăcut. Aici era cabinetul în care se expuneau foarte bine expoziţiile temporare. Această idee de a expune pictura agăţată şi cumva la vedere, aproape vulnerabilă, pentru că se vede şi spatele lucrării, care poate să deruteze privitorul la prima vedere, a fost o soluţie curatorială foarte interesantă pentru că e aproape ca un depozit vizitabil şi este o strategie care impresionează. Muzeul a mai realizat cel puţin două astfel de mari proiecte, în care cuvântul depozit apărea explicit. În felul acesta pictura este expusă cum nu este de obicei când e agăţată pe perete. Ne aminteşte că orice conservator sau istoric de artă se uită şi pe spatele tabloului, unde găseşte însemnări, observă calitatea pânzei, şasiul, detalii tehnice care pentru artist înseamnă foarte mult. Cred că pictura expusă aşa a avut de câştigat”, explică Ruxandra Demetrescu.
Spaţiul de la etajul 2 al MNAC - reconvertit
Publicul poate admira o lucrare de Petru Lucaci, “Depozit”, de mari dimensiuni, dar şi două tablouri de Marilena Preda-Sânc, aflate în dialog, pe care MNAC şi le-a dorit în patrimoniu.
Călin Dan a precizat că spaţiul de la etajul 2 va fi “reconvertit într-unul dedicat expunerii”. “Situaţia depozitelor în România nu este strălucită, aşa că această transparentizare şi combinaţie de funcţii cred că va servi misiunii Muzeului şi va avea succes la public”.
“Depozitele sunt partea ascunsă a unui muzeu. Ori, a face depozitul vizitabil, măcar într-o măsură, este o strategie interesantă”, a completat Demetrescu.
Anul acesta bugetul MNAC a fost suplimentat de Ministerul Culturii cu 2.000.000 de lei pentru achiziţia publică de lucrări de artă contemporană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
